VIDEO Erupţii vulcanice care au schimbat lumea

Una dintre cele mai puternice erupţii cunoscute din timpuri relativ apropiate de zilele noastre este cea din 1883 a vulcanului Krakatoa din Indonezia. În urma acestei catastrofe au murit mii de oameni, iar scoarţa oaceanică a fost schimbată dramatic.

Dar Krakatoa este o glumă pe lângă erupţia vulcanului Tambora, care a avut loc tot în Indonezia, cu 68 de ani mai devreme. Este vorba despre cea mai puternică erupţie înregistrată în istorie. Râuri de lavă fierbinte s-au rostogolit până la poalele vulcanului, omorând în jur de 10.000 de oameni de pe insulă.

Potrivit estimărilor specialiştilor, vulcanul a scos aproximativ 50 de kilometri cubici de materie şi a pompat cantităţi impresionante de dioxid de sulf în atmosferă.

Norii formaţi în urma erupţiei vulcanului Tamboa au scăzut temperatura globală cu aproximativ 0,4-0,7 grade Celsius.

În unele părţi din Europa şi în America de Nord anul 1816 a devenit cunoscut ca "anul fără vară". Culturile din New England şi Canada au fost distruse, iar o bună parte a Europei a fost serios afectată.

În 1991, muntele Pinatubo de pe insula Luzon, Filipine, a erupt la doar 90 de kilometri nord-vest de lapitala Manila.

În timpul câtorva erupţii, vulcanul a scos 10 kilometri cubi de materie, făcând din asta a doua cea mai mare erupţie a secolului XX.

În timp ce în atmosferă este cenuşă vulcanică, efectele pe termen scurt asupra climei globale pot fi foarte intense pentru că blochează o parte din razele soarelui .

Erupţia vulcanului de pe muntele Pinatubo a scăzut temperatura globală cu 0,4-0,5 grade Celsius.


Pompeii şi Herculaneum, oraşe blocate în timp de lavă


Vulcanul Vezuviu a erupt pe 24 august, anul 79 şi a propulsat în atmosferă un nor de cenuşă în formă de ciupercă. În următoarele 12 ore cenuşa vulcanică şi pucioasa au invadat oraşul Pompeii, obligâng oamenii să fugă din calea dezastrului, însă 2.000 de oameni au hotărât să se ascundă în pivniţe sau structuri de piatră.

Oraşul Herculaneul a fost protejat iniţial de un vânt, însă apoi un nor uriaş de cenuşă fierbinte şi gaz a înconjurat oraşul şi a omorâ mii de oameni.

Oamenii care au rămas la Pompeii au fost ucişi în dimineaţa zilei de 25 august, când un nor de gaz toxic a ajuns în oraş, sufocându-i pe cei care nu au fugit. A urmat un şuvoi de rocă şi cenuşă, care a facut ca acoperişurile şi zidurile să se prăbuşească, îngropându-i astfel pe cei morţi.

Cele două oraşe nu au fost reconstruite niciodată, iar probele arheologice descoperite aici aduc informaţii extrem de importante despre viaţa de zi cu zi a oamenilor care au trăit aici, oraşele fiind foarte bine conservate de-a lungul timpului.

La Pompeii au fost descoperite rămăşiţele a 2.000 de bărbaţi, femei şi copii. După ce au murit asfixiaţi, cadavrele lor au fost acoperite de cenuşă, care a întărit şi păstrat conturul corpurilor. Ulterior, cadavrele s-au descompus, lăsând în urmă un soi de mulaj. Arheologii care au descoperit aceste mulaje au umplut spaţiile goale cu ghips, relevând în detaliu poziţiile în care au murit victimele vulcanului.