Curentul Golfului, supravegheat de roboţi

Dacă acest fluviu de apă caldă s-ar opri, Marea Britanie ar îngheţa O veritabilă armada de roboţi submarini, dotaţi cu senzori meniţi să detecteze viteza şi direcţia curenţilor

Dacă acest fluviu de apă caldă s-ar opri, Marea Britanie ar îngheţa

O veritabilă armada de roboţi submarini, dotaţi cu senzori meniţi să detecteze viteza şi direcţia curenţilor oceanici, vor fi împrăştiaţi în Oceanul Atlantic pentru a monitoriza Curentul Golfului.

Motivul de îngrijorare îl constituie cantităţile masive de ape reci provenind de zona arctică şi impactul pe care acestea l-ar putea avea asupra traseului curentului de apă caldă. Din Florida şi până în Insulele Canare, aparatele vor sesiza cele mai mici schimbări ale Curentului Golfului, care asigură ierni blânde în Marea Britanie şi în sudul Peninsulei Scandinave.

Sistemul, numit Rapid Watch, a costat 16 milioane de lire sterline şi va folosi tehnici de monitorizare de ultimă generaţie pentru a determina dacă apa rece provenind de la gheţarii topiţi de la Polul Nord deviază sau nu curentul cald, îndepărtându-l de ţărmurile britanice. Fără el, în Marea Britanie, frigul din timpul iernii ar deveni similar cu cel din zonele nordice ale Canadei. Porturile ar îngheţa şi ar fi blocate câteva luni pe an, iar gerul şi viscolul ar paraliza întreaga ţară în anotimpul rece.

Coordonatorul programului Rapid Watch, Meric Srokosz, de la Centrul Britanic de Oceanografie din Southampton, precizează: "Devierea curentului nu se va produce rapid şi cred că ar fi necesar cel puţin 10 ani pentru o schimbare drastică de direcţie".

Din Golful Mexic până în Europa

Curentul Golfului este un fluviu oceanic cu debitul cuprins între 20 şi 35 milioane de metri cubi de apă pe secundă, care începe din Golful Mexic, urmăreşte ţărmul estic al Statelor Unite, traversează Oceanul Atlantic şi oferă Marii Britanii o climă blândă, temperat oceanică. Savantul britanic sir Robert May a calculat energia termică pe care acesta o face cadou Marii Britanii şi a estimat că ar fi de 27.000 de ori mai mare decât toată energia termică produsă de om în această ţară.

Prin dispariţia curentului, toată apa îngheţată ce vine dinspre Polul Nord ar spăla ţărmurile britanice şi, dimpotrivă, ar "fura" din energia termică a acestora. Încă din 2004, specialiştii au intuit că ar putea interveni o deviere a Curentului Golfului şi au încercat să stabilească, din timp, care va fi noul traseu al acestuia. Profesorul oceanograf Harry Bryden a demonstrat atunci că schimbările de temperatură de la nivelul superior al apelor oceanului nu sunt suficiente pentru a crea un model matematic corect.

El a cerut măsurători la adâncimi mici, medii şi mari, mergând până la 5.000 de metri sub nivelul mării, şi a promis că în acest fel traseul acestui fluviu termic va putea fi trasat până cel mai târziu în 2014.