Bogaţii lumii s-au întâlnit în Africa pentru a da socoteală ţărilor sărace

Mai-marii lumii încearcă să-şi onoreze promisiunile de a ajuta cu tehnologie "verde" ţările în curs de dezvoltare, făcute la Bali. La Accra, capitala Ghanei, are loc, între 21 şi 27

Mai-marii lumii încearcă să-şi onoreze promisiunile de a ajuta cu tehnologie "verde" ţările în curs de dezvoltare, făcute la Bali. La Accra, capitala Ghanei, are loc, între 21 şi 27 august, un summit internaţional, pe teme de mediu, care precedă Conferinţa miniştrilor de la Poznan, ce va avea loc la sfârşitul acestui an, informează France Press.

În capitala statului african, se vor întâlni peste 1.000 de delegaţi, iar obiectivul discuţiilor este acela de a încuraja ţările în curs de dezvoltare să se alăture luptei împotriva încălzirii globale. Această reuniune la nivel internaţional se desfăşoară însă într-un moment în care au apărut probleme grave, pe plan mondial, cauzate de creşterea preţului la alimente şi carburanţi.

Delegaţii ţărilor participante au termen până în luna decembrie 2009 pentru a se pune de acord asupra noului tratat ce va trebui să înlocuiască Protocolul de la Kyoto, care expiră în 2012. Noul acord are ca obiectiv reducerea la jumătate, până la mijlocul secolului XXI, a emisiilor de dioxid de carbon din atmosferă.

Compensaţii pentru stoparea defrişărilor

În cadrul Protocolului de la Kyoto, 37 de ţări industrializate au acceptat să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 5% faţă de nivelurile înregistrate în 1990.

Conferinţa de la Accra este foarte importantă, deoarece ţările bogate vor fi nevoite să declare dacă şi-au respectat promisiunea de a pune la dispoziţia statelor din lumea a treia tehnologiile cu ajutorul cărora acestea se pot înarma în lupta împotriva încălzirii globale.

Rezultatele acestei conferinţe vor permite ca, la Poznan, să fie luate decizii mai ample de reducere a emisiilor poluante pe teritoriul statelor în curs de dezvoltare.

Pentru ca statele sărace să fie motivate să-şi reducă emisiile, ar putea fi acordate compensaţii prin care să se pună capăt defrişărilor, acestea contribuind cu 20% la reducerea emisiilor de dioxid de carbon.