Banii piraţilor ajung în Dubai

O mare parte din sumele obţinute ca răscumpărări în urma tâlhăriilor din largul coastelor somaleze ajung în statele din Golful Persic. Mai multe organizaţii nonguvernamentale arată că şi Uniunea Europeană este  responsabilă pentru actuala situaţie din Golful Aden.

Majoritatea banilor obţinuţi de piraţii care acţionează în largul coastelor somaleze sunt transferaţi şi spălaţi în statele din zona Golfului Persic, susţine cotidianul britanic „The Independent”.

Ziarul citează investigatori ce au fost angajaţi de armatori. Ei au aflat că, în ultimul an, au fost plătiţi peste 80 de milioane de dolari ca răscumpărare, o sumă mult mai mare decât cea recunoscută până acum oficial.

Doar o mică parte din banii obţinuţi de piraţi au rămas în Somalia, în timp ce grosul a ajuns în Golful Persic, în ţări precum Emiratele Arabe Unite. „Naşii” acestor operaţiuni ilicite de spălare a banilor sunt oameni de afaceri care îşi desfăşoară activitatea atât în Somalia, cât şi în ţările din Golful Persic.

„Peştii mari” din Dubai

„Există dovezi că sindicate care îşi au bazele în zona Golfului – unele chiar în Dubai – joacă un rol important în actele de piraterie ce au loc în largul coastelor africane”, a declarat Christopher Ledger, un fost ofiţer în Marina Regală a Marii Britanii, care lucrează în prezent pentru compania Idarat Maritime, specializată în protecţia maritimă.

„Vorbim despre sume importante de bani, care oferă sindicatelor posibilitatea de a adopta constant noi modalităţi de a spăla banii. Totodată, cu aceşti bani sunt cumpărate şi arme moderne, pentru atacarea navelor comerciale.

Aceasta este o problemă internaţională, iar companiile trebuie să se asigure că propriile echipaje pot face faţă cum trebuie situaţiei”, a explicat Ledger.

Investigatorii au descoperit totodată că piraţii se folosesc de informaţiile publice, oferite chiar de industria navală. Astfel, aceştia ştiu exact mişcările tuturor navelor şi numărul de marinari de la bord. Mai mult, piraţii accesează think-tankuri britanice sau americane, precum Jane’s Intelligence, pentru a afla de ultimele măsuri de securitate luate de armatori.

Astfel, piraţii îşi cumpără tehnologie cât mai avansată pentru a lupta mai eficient împotriva navelor. De acest lucru se ocupă însă cei care locuiesc în zona Golfului Persic.

„Piraţii care acţionează în largul coastelor somaleze sunt doar peştişori. Marii rechini operează din locuri precum Dubai, Nairobi sau Mombasa”, susţine Andrew Mwangura, expert al autorităţilor portuare din portul kenyan Mombasa.

Finanţează terorismul

Statele occidentale sunt îngrijorate în primul rând de faptul că sume importante obţinute din răscumpărări sunt oferite grupărilor islamiste militante. În ultimii ani, mai multe grupări islamiste sau chiar teroriste şi-au făcut baze în Somalia, profitând de vidul de putere din această ţară. Presa americană scria recent că Somalia este practic împărţită în sfere de influenţă între grupările militante islamiste.

Nu există date certe că banii ar fi ajuns la terorişti, însă acest lucru se întâmplă pentru că nicio companie maritimă nu a cerut investigatorilor date în acest sens. Conform legislaţiei în vigoare, finanţarea terorismului reprezintă o gravă încălcare a dreptului internaţional.

„Actualul set de legi antiteroriste incriminează oferirea de recompense celor care conduc acte motivate politic sau ideologic”, susţine Stephen Askins, de la firma de avocaţi Ince&Co. 

Piraţii somalezi, un „produs“ european

Uniunea Europeană încearcă să joace un rol mai activ în combaterea pirateriei din largul coastelor somaleze, susţin oficialii de la Bruxelles. Mai multe organizaţii nonguvernamentale amintesc că primele acte de ”piraterie” din zonă au fost chiar produsul europenilor.

 Poveştile cu piraţi au atras dintotdeauna interesul publicului  Foto: Epa

Astfel, timp de mai multe decenii, statele europene au deversat substanţe toxice în largul coastelor somaleze şi au pescuit ilegal.

Unii analişti susţin chiar că piraţii somalezi au apărut ca răspuns la acţiunile ilegale ale europenilor. În 2005, peste 300 de persoane au decedat ca urmare a deversărilor toxice din largul coastelor somaleze. Alte sute de persoane au fost afectate de diferite boli de piele, respiratorii, hemoragii abdominale sau forme de ulcer.  

Ilegalităţile comise de statele europene coroborate cu inexistenţa unei puteri centrale în Somalia au dus la apariţia acestor grupuri de piraţi, ce s-au dezvoltat în mod constant.

În absenţa unei paze de coastă somaleze, ţăranii au început să se organizeze singuri pentru a lupta împotriva navelor care deversau deşeuri în apele din care ei pescuiau pentru a-şi întreţine familiile.

Curând însă au observat că pot câştiga mai mult din acţiuni de piraterie decât din pescuit. Unele zone de pe coastă au cunoscut chiar un boom economic, ca urmare a banilor obţinuţi din piraterie.