Bacteriile care aduc ploaia

Glaciogenele determină formarea primelor picături în interiorul norilor Bacteriile, viruşii sau fungii sunt răspândiţi peste tot. În apă, în sol, pe plante sau pe pielea noastră,

Glaciogenele determină formarea primelor picături în interiorul norilor

Bacteriile, viruşii sau fungii sunt răspândiţi peste tot. În apă, în sol, pe plante sau pe pielea noastră, aceste microorganisme îşi fac datoria cu prisosinţă, participând la tot felul de procese biologice atât de necesare vieţii.

Dar, până de curând, nu s-a ştiut că sunt purtate în cantităţi imense de curenţii de aer până în straturile înalte ale atmosferei şi acolo participă la formarea picăturilor de ploaie şi zăpadă, transformând norii în adevărate fabrici de precipitaţii.

Aceleaşi bacterii care distrug plantele prin îngheţ pot ajuta norii să formeze picături de ploaie şi fulgi de zăpadă! La această concluzie au ajuns cercetătorii americani care au analizat compoziţia chimică a unor eşantioane de zăpadă prospăt căzută în Franţa, Montana, nordul Canadei şi în Antarctica.

Obiectivul echipei de savanţi, condusă de profesorul Brent Crhistner, de la Universitatea din Louisiana, a fost acela de a descoperi dacă aceste bacterii, denumite glicogene, se regăsesc în toate zonele din care au fost recoltate probele de zăpadă.

Răspunsul pozitiv la această întrebare i-a determinat pe specialişti să afirme că microorganismele, în special cele patogene pentru plante, influenţează în mod hotărâtor clima. Înainte ca norii să producă ploaie ori zăpadă, trebuie, într-un mod oarecare, să se formeze mai întâi primele particule de apă sau gheaţă, care antrenează apoi toate moleculele de apă din nor să se transforme în precipitaţii.

Acest fenomen necesită prezenţa aerosolilor, particule mici răspândite în aer, care iau parte la condensarea vaporilor. Multe dintre aceste particule sunt de origine minerală, dar bacteriile sau fungii purtaţi de aer pot îndeplini cu succes sarcina aerosolilor.

Fasole care rezistă la -8 grade C

"Suntem primii care au descoperit prezenţa bacteriilor glaciogene în atmosferă", a spus Cindy Morris, unul dintre cercetătorii care au participat la acest studiu.

Una dintre cele mai cunoscute bacterii de acest fel se numeşte Pseudomonas Syringae şi are capacitatea de a cristaliza picăturile de apă atunci când temperatura se apropie de zero grade. Această bacterie este folosită acum în unele staţiuni montane pentru a produce zăpadă artificială. Cercetătorii care au descoperit fenome-
nul "bioprecipitaţiilor" susţin însă că bacteriile "zburătoare" pot avea şi alte întrebuinţări.

Dacă, de exemplu, bacteria patogenă Pseudomonas ar fi înlăturată de pe suprafaţa plantelor, unde se găseşte în mod curent, vegetaţia ar putea să reziste la temperaturi deosebit de joase. Astfel, fasolea, care este foarte sensibilă la frig, ar putea să supravieţuiască şi în cazul unui ger de -8 grade Celsius!