Armistiţiu fragil în Gaza. Pace pentru cât timp?

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Anul 2009 a debutat sângeros încă o dată pentru locuitorii din Fâşia Gaza, aducând asupra teritoriului care a avut de-a lungul timpului prea puţine perioade de calm o nouă rundă de conflicte armate soldate deja cu mii de victime.

Bilanţul ofensivei Israelului în Fâşia Gaza a condus la moartea a peste 1.000 de palestinieni şi la rănirea a aproape 5.000, dintre care Hamas susţine  că foarte mulţi sunt femei şi copii. De cealaltă parte, Israelul a înregistrat şi el victime în rândul soldaţilor, anunţând că are 30 de militari răniţi, dintre care doi grav, încă din prima zi a ofensivei terestre.

Ofensiva israeliană în Gaza a fost planificată să se desfăşoare în două etape – prima dintre ele de raiduri aeriene, a demarat pe 27 decembrie 2008, iar cea de-a doua – cea terestră , la opt zile diferenţă, pe 3 ianuarie 2009, tancurile şi infanteria israeliană intrând în Fâşia Gaza.

Miza redeschiderii conflictului

Purtătoarea de cuvânt al armatei israeliene, maiorul Avital Leibovich, a declarat că obiectivul operaţiunii “Cast Lead” (Plumb turnat) este de “a distruge infrastructura Hamas din aria de unde îşi desfăşoară acţiunil”, dar comentatorii israelieni spun că ofensiva are drept scop şi consolidarea forţei de intimidare a Israelului.

În timp ce SUA furnizează armament Israelului, cele două ţări susţin că Iranul livrează muniţie către Hamas. Ca şi Hamas, Iranul a prezis în primele zile de conflict că Fâşia Gaza va deveni un cimitir pentru soldaţii israelieni.

Zilele trecute, inclusiv Osama ben Laden a transmis un mesaj care îndeamnă la Jihad pentru Fâşia Gaza. “Întrebarea este dacă America poate să continue războiul cu noi zeci de ani de acum încolo. Informaţiile şi dovezile arată altceva”, a arătat liderul al-Qaida.

Ce au de împăţit israelienii şi palestinienii?

Numele Fâşiei Gaza provine de la cel mai important oraş al său- Gaza. Este un teritoriu cuprins între graniţele Israelului şi Egiptului şi Marea Mediterana. Are o suprafaţă de numai 360 kilometri patrati, fiind lungă de 41 de kilometri şi are o lăţime cuprinsă între 6 şi 12kilometri.

Fâşia Gaza este parte a Autorităţii Palestiniene şi este controlată de mişcarea politică islamistă palestiniană Hamas, care a câştigat alegerile. În 2007 însă, miliţiile grupării şi-au alungat prin forţă partidul rival, Fatah.
 

image



Gaza, regiunea cu una dintre cele mai dense populaţii

Fâşia Gaza este unul dintre teritoriile cu cea mai densă populaţie de pe glob - 4.118 de oameni pe kilometru pătrat. Aproximativ un milion de oameni trăiesc în prezent în regiune, după ce Israelul a tăiat aprovizionarea cu gaze, energie electrică, apă şi cu acces limitat la alimente.

Statele care au cetăţeni în Gaza au încercat să le ofere acestora ajutorul pentru ieşirea de pe acest teritoriu, după ce Israelul a permis trecerea acestora prin punctul de frotieră Erez.

Inclusiv 20 de persoane de naţionalitate română au fost evacuate din Gaza, însă acestea au aflat că trebuie să îşi achite pe cont propriu călătoria cu avionul spre Bucureşti. Iniţial, peste 60 de cetăţeni români ceruseră ajutorul Bucureştiului, însă ulterior o parte dintre aceştia au renunţat să părăsească Gaza, neavând acte, bani sau nedorind să îşi părăsească rudele şi prietenii.

De la începerea ostilităţilor, mai puţin de 500 de cetăţeni străini au părăsit Gaza, ceilalţi un milion vor trebui să ţină piept războiului.

Un război de peste 3.500 de ani

Începutul conflictului israelo-palestinian este învăluit în mister. Prima menţiune a oraşului Gaza, principala metropolă din Fâşia cu acelaşi nume, este legată tot de conflictul cu israeliţii şi în cartea de căpătâi a mozaismului Torah (Vechiul Testament).
Povestea judecătorului Samson, a cărui forţă stătea în pletele sale, şi a Daliei se desfăşoară tocmai pe aceste meleaguri şi aminteşte pentru prima oară de oraşul Gaza. Dovezile arheologice atestă atât prezenţa evreilor, cât şi a palestinienilor în acest teritoriu, încă de dinainte de anul 1.000 î.Hr.

Fâşia Gaza a făcut parte o bună perioadă de timp din statul iudeu, urmând ca mai apoi, alături de acesta, să fie inclus în imperii precum cel Asirian, cel Babilonian, cel Persan şi greco-macedonean al lui Alexandru cel Mare. Ulterior, regatul evreiesc reapare sub suveranitate greco-egipteană în timpul Macabeilor şi a lui Irod cel Mare, pentru ca după înăbuşirea răscoalei iudaice la Masada, în anul 70, de către fiul împăratului Vespasian, să dispară până în 1948.

Întreaga zonă a trecut pe rând prin mâinile bizantinilor, apoi ale arabilor, cruciaţilor, turcilor selgiucizi, turcilor otomani şi ale britanicilor. 

Hotarele Fâşiei Gaza, în varianta modernă, erau, iniţial, definite de regulile armistiţiului dintre Egipt şi Israel, stabilit după războiul arabo-israelian din 1948, care a urmat încetării mandatului britanic de ocupaţie în Palestina.

Fâşia Gaza a fost administrată de Egipt între anii 1948 - 1967, până când a fost ocupată de Israel, în iunie 1967. Până în 2005, s-a aflat total sau parţial sub controlul armatei israeliene. În mai 1994, Itzhak Rabin şi Yasser Arafat au semnat, la Cairo, un acord privind punerea în practică a autonomiei interne în Gaza, fâşia aferentă şi Ierihon.

O parte din teritoriul zonei Gaza a intrat sub controlul Autorităţii Palestiniene conduse de Yasser Arafat, iar apoi de Mahmoud Abbas, liderii Organizaţiei de Eliberare a Palestinei, întorşi din exil după acordurile de la Oslo.

Câştigarea alegerilor de către Hamas a dus la accentuarea conflictelor


După anul 2005, armata israeliană s-a retras din Fâşia Gaza, însă câştigarea alegerilor parlamentare de către partidul Hamas a complicat situaţia în zonă. În pofida acordurilor semnate în 1994, atentatele din Israel s-au diminuat ca intensitate, dar nu au dispărut aşa cum se prevedea. În plus, politica Hamas de răpire a unor cetăţeni şi soldaţi israelieni a dus la o înăsprire a condiţiilor de muncă impuse de către Israel populaţiei palestiniene.

Ar trebui spus că majoritatea populaţiei din Fâşia Gaza lucrează în Israel. Circa 35% din produsul naţional brut (PNB) provine din salarii realizate în Israel. Acest lucru afectează, de asemenea, populaţia statului palestinian.

Ostilitatea pe care statul evreu a arătat-o faţă de populaţia palestiniană a fost prezentată de mai multe în raporturi ale diverselor ONG-uri către ONU.

Conform acestui raport, blocadele impuse de armata israeliană asupra Fâşiei Gaza au avut un impact negativ asupra ocupării forţei de muncă, aducând rata şomajului la 40% în industrie. De asemenea, blocadele au suspendat peste 90% din activitatea industrială, precum şi capacitatea economică a locuitorilor, care depind în proporţie de 80% de ajutoarele umanitare din străinătate. Declararea de "entitate ostilă" a Fâşiei Gaza de către Israel a însemnat tăierea, însă numai parţială, a furnizării de energie electrică, combustibil, bunuri şi apă.

De asemenea, întrucât un procent de peste 99% din populaţie este de religie musulmană, singurii care pot aduce un venit în gospodărie sunt bărbaţii, femeilor fiindu-le interzis prin legea islamică să aibă un loc de muncă. 

Negocieri de pace, la Cairo

Cele două părţi au anunţat armistiţiu pe rând, în weekend, iar oficialii israelieni şi ai grupurilor palestiniene sunt invitaţi joi la Cairo, unde Egiptul încearcă să medieze un armistiţiu durabil.

image

Israelul a decretat sâmbătă seara armistiţiu unilateral şi a anunţat că îşi menţine trupele în Gaza pentru o perioadă nedeterminată. Totuşi, după acest anunţ, au mai existat incidente, iar un tânăr palestinian a fost ucis duminică, în sudul Fâşiei Gaza, însă trupele israeliene au început să părăsească poziţii importante. Premierul israelian, Ehud Olmert, a catalogat armistiţiul ca fiind unul “fragil”.

Duminică dimineaţă şi Hamas a anunţat, la rândul său, armistiţiul şi a pus o săptămână la dispoziţia armatei israeliene pentru a se retrage. "Duşmanul israelian nu a reuşit să-şi impună condiţiile. Noi, mişcările palestiniene de rezistenţă, anunţăm un armistiţiu în Fâşia Gaza şi le cerem forţelor inamice să se retragă în decurs de o săptămână", a declarat Mussa Abu Marzuk, numărul doi în conducerea politică a Hamas.

Liderii egipteni care doresc să pună în aplicare un plan pentru încheierea unui acord durabil în Gaza i-au invitat joi pe oficialii israelieni şi ai grupurilor palestiniene la discuţii separate. 

Egiptul a jucat şi în trecut un rol de mediator, inclusiv pentru încheierea armistiţiului precedent dintre Israel şi grupările armate palestiniene, care a expirat în decembrie 2008. La summitul de la Sharm-el-Sheik, oficialii de la Cairo au obţinut sprijinul liderilor arabi moderaţi şi europeni cu privire la planul său, care are ca scop încheierea unui armistiţiu durabil în şi în jurul Fâşiei Gaza.

Articol in curs de actualizare.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite