„Acoperişul Lumii“: aniversare şi revoltă

O săptămână potenţial explozivă a început în Tibet odată cu împlinirea a  50 de ani de la ridicarea tibetanilor împotriva tutelei Chinei. Autorităţile din Tibet şi cele din vestul Chinei sunt în alertă maximă pentru a preîntâmpina orice degenerare a manifestărilor legate de evenimentele de acum 50 de ani.

Un calm apăsător se resimţea ieri la Lhassa, capitala Tibetului. Locuitorii şi comercianţii au putut constata înmulţirea numărului patrulelor militare şi ale poliţiei în oraş.

Şi în provincia vecină Sichuan, teatru al manifestaţiilor violente de anul trecut, trupele speciale şi armata erau prezente peste tot, înarmate până în dinţi. În plus, guvernul provinciei a ordonat expulzarea a trei ziarişti de la agenţia France Presse, dintr-o zonă tibetană din vestul Chinei, unde vizitau o mânăstire. Jurnaliştii au fost escortaţi de poliţişti în afara oraşului, pe motiv că mânăstirea nu este loc public.

Forţele de ordine au precizat că accesul străinilor este interzis în mai multe zone, fără să motiveze însă interdicţia. De altfel, pe tot platoul tibetan au fost desfăşurate importante forţe de securitate.

Manifestaţii în toată lumea

Luni, exilaţi tibetani au manifestat în întreaga lume şi au păstrat două minute de reculegere în faţa Casei Albe, pentru a comemora cea de-a 50-a aniversare a rebeliunii eşuate împotriva Beijingului şi fuga lui Dalai Lama, la 10 martie 1959.

Manifestaţii de susţinere a tibetanilor au avut loc aproape în toată lumea Foto: Afp

În timp ce Congresul american urma să examineze un proiect de rezoluţie pentru susţinerea Tibetului, sute de exilaţi care fluturau drapelele tibetan şi american s-au îndreptat către ambasada Chinei, însoţiţi  de unul dintre cei mai celebri dizidenţi chinezi, Wei Jingsheng.

„Noi suntem aici pentru a spune lumii întregi că 50 de ani de ocupaţie, 50 de ani de persecuţie, 50 de ani de genocid înseamnă prea mult“, a declarat Tsering Palden, preşedintele unui grup de militanţi protibetani. Printre manifestanţi se afla şi Ngawang Sandrol, o tânără budistă de 13 ani arestată şi încarcerată în 1992 pentru că a recitat „Trăiască Dalai Lama“.

Ea a povestit cum a fost torturată cu electricitate. Sub presiunea internaţională, China a eliberat-o în 2002 şi a autorizat ca aceasta să plece în Statele Unite. Proiectul de rezoluţie din Congresul american solicită Chinei să „înceteze represiunea împotriva poporului tibetan“.

CIA a aflat prima de fuga lui Dalai Lama

John Kenneth Knaus, ex-agent al CIA care furniza arme tibetanilor în timpul războiului rece, povesteşte că serviciile de informaţii americane au supravegheat îndeaproape plecarea în exil a tânărului Dalai Lama, chiar dacă nu a avut niciun amestec în pregătirea operaţiunii, potrivit AFP.

Când represiunea împotriva tulburărilor din Lhassa l-a constrâns pe Dalai Lama să părăsească în secret capitala Tibetului în martie 1959, traversând apoi cu piciorul munţii Himalaya pentru a ajunge în India, John Kenneth Knaus antrena rebeli tibetani într-o tabără a CIA în statul american Colorado.

Serviciile de informaţii americane nu au avut nicio legătură cu pregătirea operaţiunii organizate de tibetani, dar CIA a urmărit fuga tânărului lider religios prin emiţătoare radio de care dispunea anturajul acestuia. Astfel, preşedintele SUA, Dwight Eisenhower, era informat constant despre înaintarea micii trupe tibetane spre frontieră. Preşedintele “avea o hartă pe care îşi însemna cu stiloul traseul pe care îl urma Dalai Lama”, povesteşte Knaus.

Date-cheie în lupta tibetanilor

1950: trupele comuniste chineze intră în Tibet

1951: oficializarea, la Beijing, a ataşării Tibetului la China                                                                       
10 martie 1959: debutul revoltei tibetane, la Lhassa, împotriva “tutelei” chineze

17 martie 1959: Dalai Lama(foto) fuge în India

1960: Dalai Lama formează un guvern în exil, la Dharamsala

1965: crearea “Regiunii autonome a Tibetului” (Tibetul central şi de vest). Tibetului istoric i se amputează jumătate din teritoriu, provincia Amdo şi partea estică a provinciei Kham

1989: Manifestaţii la Lhassa. Instituirea, de către preşedintele chinez Hu Jintao, a legii marţiale în Tibet. Dalai Lama primeşte Premiul Nobel pentru Pace

Martie 2008: manifestaţii ale călugărilor budişti degenerează, la Lhassa, în conflicte violente, care fac peste 200 de morţi, conform guvernului tibetan în exil

Aprilie 2008: grupuri de manifestanţi perturbă trecerea flăcării olimpice la Londra şi la Paris, se creionează ideea boicotării politice a Jocurilor Olimpice ce urmau să se desfăşoare în august, la Beijing.

Evenimentul, în variantă chineză

Mai multe spectacole şi o expoziţie mare celebrează în capitala chineză „reforma democratică din Tibet” şi sfârşitul regimului teocratic, descris ca „un infern pentru milioane de oameni“. Pe 28 martie, autoritaţile vor marca prima zi de „emancipare a sclavilor” eliberaţi în urmă cu 50 de ani de către China, când un comunicat semnat de premierul de atunci, Zhou Enlai, a anunţat eşecul rebeliunii şi dizolvarea guvernului local.