Despre nevoia de a găsi un vinovat

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Vladimir Putin vizitează centrul medical Kommunarka Rusia unde sunt trataţi bolnavii de coronavirus FOTO Profimedia
Vladimir Putin vizitează centrul medical Kommunarka Rusia unde sunt trataţi bolnavii de coronavirus FOTO Profimedia

Termenul ,,ţap ispăşitor” este la fel de valabil în relaţiile internaţionale, ca în viaţa de zi cu zi. Este facil să găsim o persoană, o companie sau un stat cărora să le atribuim responsabilitatea pentru o problemă pe care o ţinem cu greu sub control. Cu siguranţă ajută şi faptul că este dificil de demonstrat că la mijloc nu a existat o intenţie criminală, dar şi posibilitatea teoretică a existenţei unui scenariu demn de un roman SF.

Dacă ne uităm pe pagina oficială a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), vedem că aceştia se ocupă cu preponderenţă de problemele principale, anume tratarea cazurilor existente şi prevenirea de noi cazuri. În schimb, probleme marginale, ca aceea a ştirilor de tip fake news sau false news au împânzit spaţiul public, iar paranoia a pus stăpânire pe o mare partea a populaţiei.

Astfel, informaţiile sunt foarte variate, iar la oameni ajung de multe ori mai uşor teorii improbabile legate de originia şi evoluţia bolii. La nivel de informaţii uşor accesibile pe pagina oficială a OMS avem secţiunea de întrebări frecvente, în care aflăm următoarele lucruri:

  • Ce sunt coronavirusurile?

“Coronavirusurile sunt o familie numeroasă de virusuri care pot provoca boli la animale sau oameni. La om, se ştie că mai multe coronavirusuri provoacă infecţii respiratorii, de la răceala comună la boli mai severe, cum ar fi Sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) şi Sindromul respirator acut sever (SARS). Cel mai recent coronavirus descoperit provoacă boala coronavirus COVID-19.”

  • Ce este Covid-19?

“COVID-19 este o boala infecţioasă cauzată de coronavirusul cel mai recent descoperit. Acest nou virus şi boală nu au fost cunoscute înainte de apariţia focarului în Wuhan, China, în decembrie 2019.”

          Mai există, în schimb, o secţiune care se numeşte ,,Mythbusters” (demitizare). Deşi originea acestui virus este probabil cel mai controversat ,,mit” pe care OMS ar trebui să îl clarifice, în această secţiune nu sunt decât informaţii referitoare la diverse forme de tratare sau raspândire ale virusului. Totuşi, acest lucru ar putea fi în sine o luare conştientă de poziţie, deoarece alege să nu furnizeze fundamente pentru continuarea discuţiei despre ,,de unde a pornit pandemia?”, clasificând-o din start ca o non-problemă.

          Aşadar, cine ne garantează că la mijloc nu a fost o mână criminală? Cine ne garantează că americanii, ruşii, nemţii, ISIS (şi lista poate continua) nu au sintetizat această formă a virusului? Nimeni. Singurul lucru care ne depărtează de aceste scenarii improbabile este informarea, iar termenul cheie în această discuţie este acela de ,,rezonabilitate”.

Cum este rezonabil să credem că a apărut acest nou virus?

          Noi credem că această chestiune trebuie discutată, iar pentru asta facem apel la opinii din partea unor experţi din domeniu, consultaţi de BBC, dar şi de OMS. Profesorul Ivan Hung, de la Universitatea din Hong Kong, vorbeşte despre analiza filogenetică moleculară a virusului şi cum aceasta este foarte asemănător cu virusurile SARS (Severe Acute Respiratory Syndrome) şi MERS (Middle East Respiratory Syndrome), care fac parte din aceeaşi familie a coronavirusurilor. Acesta susţine că acest fapt indică o evoluţie naturală a virusului şi că ipoteza conform căreia virusul ar putea fi creat în laborator este foarte improbabilă.

De asemenea, într-un videoclip creat de medicul rezident Siobhan Deshauer, în colaborare cu VaccineMakers şi susţinut de OMS, acesta explică într-un mod rezonabil şi pertinent tot ce trebuie un om obişnuit să ştie despre coronavirusuri în general şi despre Covid-19, în special.

,,Liliecii sunt purtători naturali de virusuri, astfel încât virusul se poate reproduce în interiorul liliacului fără a-l îmbolnăvi pe acesta, iar liliacul ajunge să transmită virusul altor animale sau oamenilor.” Medicul susţine că acest lucru s-a întâmplat şi în Wuhan, China. Acest lucru este foarte rezonabil, ţinând cont de numărul mare de boli pe care animalele sălbatice îl pot purta şi de faptul că legislaţia şi controalele în pieţele asiatice sunt foarte delăsătoare. În aceste pieţe sunt vândute numeroase specii de animale sălbatice. Activităţile oamenilor devin intruzive în foarte multe habitate naturale, iar acest lucru se pare că are un preţ. Aici găsiţi imagini cu activitatea din pieţele locale la care facem referire în acest articol (atenţie, videoclipul poate să aibă un puternic impact emoţional).

La toate aceste aspecte se poate interveni şi cu cifre pentru a susţine un dezinteres din punct de vedere economic din partea oricărui stat de a porni o astfel de pandemie. Conform The Guardian, criza coronavirus a provocat pagube economice mai mari în 3 săptămâni decât Criza Economică din 2008 şi este comparabilă cu Marea Criză începută în 1929. Printre cele mai afectate economii este cea a Chinei.

De ce Rusia are atât de puţine cazuri?

La momentul la care acest articol este scris (n.r. 27 Martie 2020) Rusia a trecut de pragul de 1000 de cazuri, iar 4 persoane au decedat din cauza Covid-19. Numărul de cazuri este destul de mic, raportat la populaţia Rusiei (144.5 milioane de locuitori) şi comparativ cu statele europene.

Într-un articol pentru The New Yorker, jurnalistul Joshua Yaffa, locuitor al Moscovei, încearcă să răspundă la această întrebare. Rusia are o frontieră cu China de 4.200 de kilometri, iar comerţul între cele două state a depăşit o sută de miliarde de dolari anul trecut. Cu toate acestea, Italia şi multe alte state europene sunt mult mai afectate decât Rusia.

Dacă ne uităm mai de aproape la ce înseamnă comerţul Rusiei cu China, acesta aproape că se rezumă la petrol şi gaze naturale. În schimb, Europa occidentală dispune de o vastă forţă de muncă venită din Asia, în special din China, cu un tranzit foarte mare de persoane şi bunuri venite din Asia. Astfel, apropierea geografică nu mai este un criteriu la fel de relevant pentru răspândirea unei boli pe cât este apropierea economică. În plus, primele ţări care au avut nenorocul de a fi afectate de coronavirus (în special Italia) nu au avut precedentul necesar pentru a putea să impună nişte măsuri severe asupra populaţiei. Măsurile impuse, spre exemplu, în România au avut precedentul statelor din vestul Europei, unde pandemia a lovit prima oară continentul nostru.

Nişte răspunsuri foarte prompte din partea administraţiei Putin de la Moscova este un motiv în plus, oamenii care nu au respectat carantina impusă de autorităţi primind sentinţe dure, în special privarea de libertate. O altă cauză ar putea fi ascunderea de noi cazuri de coronavirus pentru a păstra imaginea de ,,totul este sub control” pe care Rusia a promovat-o, cazurile de pneumonie (o formă agravată a coronavirusului) crescând cu 37% în luna ianuarie a anului curent, comparativ cu 2019.

Informaţiile prezentate prezintă demitizarea a câteva dintre chestiunile speculate de diverse grupuri de interes care au lansat informaţii false în spaţiul public. De obicei, în spatele ştirilor de felul acesta stă ceva mult mai puţin scandalos decât sunt ele făcute să pară. Informarea din mai multe surse este unul dintre principalele recomandări pentru a prevenire răspândirea de informaţii false.

                                                                           Articol realizat de Dragoş Nicolae Ghimpe, cofondator 45north

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite