Franţa agită demonii germanofobiei

În Hexagon, sunt rostite cuvinte grele la adresa vecinilor germani: "Bismarck", "Diktat", "Schlag" . Subiectul e folosit intens în campania electorală

Prim-ministrul Franţei, François Fillon, a cerut luni concetăţenilor săi să termine cu germanofobia şi să nu o mai compare pe Angela Merkel cu Hitler. Îndemnul vine cu câteva ore înainte de întâlnirea dintre Nicolas Sarkozy şi cancelarul Angela Merkel, în contextul problemelor din zona euro. Fillon a declarat că preşedintele Sarkozy "nu trebuie să ia lecţii de patriotism de la aceia care cred că protejează interesele noastre naţionale caricaturizându-i pe aliaţii germani".

Sarkozy a fost criticat şi în Franţa, dar şi în Marea Britanie (unde Cameron se opune planurilor franco-germane) că a devenit pudelul Angelei Merkel şi al ambiţiilor germane de a domina Europa. Referinţele folosite de politicieni francezi merg de la al Doilea Război Mondial şi până la războiul franco-prusac.

Germania, calul de bătaie al socialiştilor

François Hollande, candidatul Partidului Socialist la prezidenţialele de anul viitor, a explicat, de pildă, într-un interviu, că "Merkel este cea care decide şi Sarkozy cel care se supune" în negocierile despre viitorul monedei europene. "Noi nu ne dorim să fim ca germanii şi germanii nu îşi doresc să fie ca noi", a adăugat Hollande. Un alt lider socialist, Arnaud Montebourg, a acuzat-o pe Merkel că aplică o politică "stil Bismarck", într-o aluzie la umilirea Franţei de către Otto von Bismarck în timpul războiului franco-prusac (1870-1871).

Parlamentarul comunist Jean-Marie Le Guen l-a comparat pe Sarkozy cu Edouard Daladier, care s-a dus în 1938 să semneze cu Hitler acordurile de la Munchen, prin care era cedată Cehoslovacia.

La celălalt capăt al spectrului politic, Marine Le Pen (Frontul Naţional, extrema dreaptă) a denunţat "Europa schlag-ului, cu alte cuvinte Europa care înseamnă pierderea suveranităţii noastre. Schlag este un cuvânt german, care se traduce prin "lovitură" sau "palmă", orice ajută pentru a-ţi atinge scopul: a lovi spiritul în loc de a-l face să funcţioneze" a explicat Marine Le Pen. Ea a evocat, potrivit postului Europe1, şi "diktatul german", la fel ca şi deputatul socialist Arnaud Montebourg.

Cum niciuna dintre tabere nu e dispusă să cedeze, ministrul de Externe al Franţei, Alain Juppe, i-a avertizat pe socialişti că riscă să trezească vechii demoni ai germanofobiei.

Polemica este departe de a se fi încheiat. Subiectul suscită încă reacţii în lanţ, iar socialiştii şi dreapta lui Sarkozy (UMP) se acuză reciproc că folosesc dezbaterile pe marginea salvării euro pentru atragerea de voturi. Imediat după apelul premierului Fillon, tabăra socialistă i-a comunicat şefului guvernului "să tacă şi să îşi facă treaba". Pierre Moscovici, şeful de cabinet al candidatului socialist la prezidenţiale (şi unul dintre "artizanii" intrării României în UE), a precizat că nu e vorba de germanofobie, ci de o înfrângere diplomatică a lui Sarkozy. Merkel ar fi reuşit să impună preşedintelui francez ideea de rigoare bugetară şi de control al bugetului, dar nu a acceptat propunerea franceză de a spori rolul Băncii Centrale Europedne. "Sarkozy cere şi Merkel nu vrea. Ea vrea şi el acceptă. Prietenia franco-germanp nu înseamnă austeritate pentru totdeauna. E o manipulare grotescă", a mai explicat Moscovici.

Nu în ultimul rând, tabăra socialistă a "dezgropat" o filmare din martie 2007 (când Nicolas Sarkozy era în campanile electorală) şi vorbea revoltat despre germani. "Nu Franţa a inventat soluţia finală", spunea atunci Sarkozy, potrivit "Le Parisien".