Cât ar pierde Franţa şi Germania dacă Grecia ar intra în faliment

Dacă Republica Elenă ar ieşi din zona euro la mijlocul lunii iunie şi ar decide să nu-şi mai ramburseze datoriile, statul francez ar pierde câteva zeci de miliarde de euro. Factura devine tot mai mare pe măsură ce trece timpul.

Grecia ar intra într-un haos de nedescris dacă ar ieşi din zona euro şi ar falimenta, scrie "Le Figaro". Şi nu va fi singura care va avea de suferit. Ţările din zona euro ar pierde miliardele pe care le-au împrumutat acestui stat din 2010 şi până acum. Şi probabil că Atena nu va înapoia ceea ce datorează. Cel mai mult ar pierde cele mai mari economii ale Eurozonei: Franţa şi Germania. Statul francez ar trebui să pună cruce unei sume nete de 50 de miliarde de euro, a apreciat ministrul Economiei la final de mandat François Baroin. Însă potrivit calculelor făcute de "Le Figaro", suma s-ar ridica până la 58,5 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, câte 895 de euro de fiecare francez sau 3% din ceea ce Franţa produce într-un an.

Germania ar pierde şi mai multe. Pierderile directe ar fi de 76,6 miliarde de euro, potrivit calculelor revistei "Wirtschaft Woche". În ceea ce priveşte ansamblul insituţiilor europene, pierderile ar fi de aproape 302 miliarde de euro, conform cifrelor publicate de agenţia de rating Fitch.

În privinţa Franţei, suma datorată cuprinde împrumuturile bilaterale acordate în cadrul primului program de salvare (11,4 miliarde de euro între 2010 şi 2011). La care trebuie adăugată participarea Franţei la al doilea program - 15 miliarde de euro acordate prin intermediul Fondului European de Stabilitate Financiară (FESF).

Expunerea directă a Franţei la datoria grecească este de 26,4 miliarde. Însă în afară de această sumă, Franţa ar trebui să acopere, măcar în parte, pierderile provenite din ştergerea datoriilor de către Banca Centrală Europeană (BCE). BCE a cumpărat de pe pieţe obligaţiuni greceşti în valoare de 40 de miliarde de euro, iar Franţa ar contribui potrivit ponderii sale în cadrul Eurozonei - circa 8,9 miliarde. Potrivit aceluiaşi mecanism, Hexagonul ar trebui să recapitalizeze şi FMI cu circa 1,6 miliarde de euro.

Factura se măreşte

Indirect, Franţa ar putea fi nevoită şi să refinanţeze reţeaua de bănci centrale din zona euro, tot în funcţie de ponderea sa economică, iar suma s-ar putea ridica la 22,2 miliarde, conform Fitch. Banca centrală a Greciei a acumulat datorii de 106 miliarde de euro faţă de "surorile" sale europene.

Datoria Greciei faţă de Franţa se tot măreşte pe măsură ce trec luni, în timp ce colacele de salvare continuă să fie acordate. Analiştii citaţi de "Le Figaro" sunt de părere că, pe măsură ce va fi întârziat falimentul, el îi va costa tot mai mult pe partenerii europeni. FESF trebuie să mai acorde 75,9 miliarde de euro până în 2014, în timp ce FMI - 28,2 miliarde. Dacă Grecia rămâne în zona euro, va începe să ramburseze împrumuturile contracte cel mai devreme în 2020, iar aceste rambursări se vor întinde pe o perioadă între 20 şi 30 de ani.