Ce caută secuii la Bruxelles: “dezvoltarea judeţelor, nu autonomia”

Europarlamentarii Laszlo Tokes şi Csaba Sogor asistă la inaugurarea "reprezentanţei diplomatice" a Ţinutului Secuiesc la Bruxelles. Agenţia explică imaginea astfel: Politicienii români au criticat gestul ca pe o provocare naţionalistă. Regiunea care făcea iniţial parte din Imperiul Austro-ungar a fost încorporată de România după Primul Război Mondial. Apoi autorităţile române au decis "să romanizeze" populaţia ungară.

Harghita şi Covasna sunt cele mai slab dezvoltate judeţe din România. Chiar dacă sunt reprezentate la Bruxelles de Regiunea de dezvoltare Centru, în care sunt incluse, europarlamentarul Iuliu Winkler, din partea UDMR, a explicat pentru FP România de ce este nevoie de un birou al secuilor în capitala Europei.

De ce a fost nevoie de o reprezentanţă a Ţinutului Secuiesc la Bruxelles? Ce vreţi să obţineţi?
Biroul de la Bruxelles al Ţinutului Secuiesc va avea două direcţii de acţiune. În primul rând, dorinţa este de a prezenta potenţialul Ţării Secuilor pentru investiţii, afaceri şi turism. În acest sens este vorba despre o acţiune de branding – de a face cunoscută o regiune din România şi de a atrage investiţii. A doua direcţie vizează anumite posibilităţi ce vin dinspre Bruxelles. Informaţii nu neapărat venite din instituţiile europene - Consiliul Regiunilor, Parlament, Comisie -, ci din mediul de afaceri european care este reprezentat la Bruxelles. Informaţiile de care dispun punctele de contact ale sindicatelor şi patronatelor în capitala UE pot fi valoroase pentru Consiliile judeţene din Harghita, Covasna şi Mureş.

Din păcate, Harghita şi Covasna sunt cele mai slab dezvoltate judeţe din România şi sunt printre ultimele dintre cele 270 de regiuni care există în Uniunea Europeană. Această situaţie trebuie schimbată. Nu este vorba despre o reprezentanţă diplomatică, despre autonomie sau politică externă, ci despre promovare economică. Există deja produse secuieşti înregistrate ca marcă la OSIM; de la produse din lemn până la produse alimentare specifice zonei. Înfiinţarea de asociaţii ale producătorilor este în curs pentru a avea un control al calităţii, astfel încât aceste produse să poată fi vândute mai uşor. Contează şi atragerea de investiţii pentru autostrada Braşov-Târgu Mureş.   

Regiunile româneşti de dezvoltare au caracter statistic şi nu au reprezentare la Bruxelles. În schimb sunt reprezentate Comitetul Consiliilor Judeţene, al oraşelor şi municipiilor.

Totuşi chiar şi regiunea Centru, de care aparţin Harghita şi Covasna are reprezentanţă la Bruxelles..
Nu ştiu să aibă o asemenea reprezentare, dar cred ar fi o idee bună pentru că acolo este centrul informaţiilor şi al lobby-ului economic din Uniunea Europeană.

Reprezentanţa Ţinutului Secuiesc se vrea a fi deci doar un organism de branding, nu şi de lobby...
Nu, ea este destinată şi branding-ului, şi lobby-ului şi informării. Deciziile asupra fondurilor europene prin diversele proiecte se iau în autorităţile de management de la ministere de regulă. Dar cea mai mare sumă de bani este alocată din Fondul de dezvoltare regională. Iar noi până acum, în patru ani, am reuşit o performanţă de 7%, deci avem o problemă. Una din cauzele acesteia este că regiunile statistice de dezvoltare nu au eficienţă. Acele consilii de dezvoltare regională, în care participă preşedinţii Consiliilor Judeţene care compun regiunea de dezvoltare nu fac altceva decât să distribuie banii puşi la dispoziţie pentru proiecte judeţene. Se face o împărţire; cât ia Alba, cât ia Braşovul, cât ia Covasna, Mureşul şamd. Dar nu se pune problema de a genera proiecte regionale. Cele 31,5 miliarde alocate pentru 7 ani nu vor rămâne acolo încă şapte ani. După părerea mea regiunile funcţionează defectuos. Consiliile regionale au întâlniri periodice, dar cifrele dovedesc că n-au eficienţă. 

De ce este găzduită noua reprezentanţă de Casa Regiunilor maghiare?
Ar trebui să-i întrebaţi pe preşedinţii Consiliilor judeţene. Nu noi europarlamentarii vom iniţia acţiuni acolo. De ce acolo? Pentru că acolo s-a putut pe baza unui contract de comodat gratuit. Deci nu se plăteşte chirie, ceea ce este important, dat fiind că este vorba despre banii Consiliilor judeţene.

MAE a cerut reprezentanţilor români să nu participe la inaugurarea reprezentanţei unei entităţi teritoriale nerescunoscute legal...
Dacă facem o recapitulare a celor 20 de ani care au trecut, o să vedeţi că au existat în Transilvania multe activităţi de înfrăţire cu oraşe şi judeţe din alte ţări. Ca şi acum, acest lucru a generat o reacţie disproporţionată. Participarea la adunarea regiunilor europene a unor judeţe precum Oradea sau Satu-Mare şi alte schimburi de experienţă au suscitat astfel de reacţii. Astăzi orice comună din România are astfel de schimburi, există judeţe înfrăţite. Deci iniţiative care la început au părut prea îndrăzneţe sau neobişnuite, acum ţin de activitatea curentă.