După revoluţiile arabe urmează recesiunea arabă

În Egipt, Tunisia şi alte ţări situaţia economică care a dus la revolte s-a înrăutăţit. Unele state sunt pe marginea prăpastiei şi sunt dependente acum de sprijinul unor puteri regionale precum Iranul sau Arabia Saudită.

Potrivit unui raport al Institutului pentru finanţe internaţionale, economiile Egiptului, Iordaniei, Marocului. Siriei şi Tunisiei vor scădea cu 0,5% în total. În plus, creşterea economică pentru întreaga regiune nord-africană a scăzut de la 4,5% în 2010 la mai puţin de 1% anul acesta, potrivit Băncii Centrale Africane. Chiar şi Bahrainul, un business hub financiar regional, s-a confruntat cu un exod de capital străin şi de bănci internaţionale după ce protestele paşnice au fost reprimate violent de autorităţi.

Pierderea capitalului străin este o preocupare şi în Iordania, unde ministrul de finanţe  Mohammed Abu Hammour estima că "500 de milioane de dolari părăsesc lumea arabă în fiecare săptămână".

Totuşi există şi optimişti, care văd oportunitatea creării unor economii sănătoase în aceste ţări după prăbuşirea vechilor regimuri, care frânau economia şi dezvoltarea prin corupţie şi o administrare ineficientă. Dar cum arată acum ţările revoluţionare? Foreign Policy face o radiografie a situaţiilor economice ale acestora.

Libia

Nimeni nu poate estima exact cât de mult se va contracta economia statului afectat de războiul civil. PIB-ul celui de-al treile producător de petrol din Africa a crescut cu 10,3% în 2010, potrivit FMI. Gaddafi a estimat costurile conflictului la 50 de miliarde de dolari. Şi extracţia de petrol suferă.

"Nu producem nimic. Echipamentul de foraj a fost  deteriorat. Totul este în reparaţii generaţe şi nu ştiu să vă spun cât va dura până vom relua activitatea", spune Abdeljalil Mayouf, director la Arabian Gulf Oil Company(AGOCO) pentru Al Arabiya. Şi conductele de gaz din Benghazi sunt nefuncţionale, iar ţara abia îşi permite să importe gaz.

Yemen

Cea mai săracă ţară arabă, confruntată cu o penurie de combustibil, electricitate, hrană şi apă, a înregistrat pierderi de 17 miliarde de dolari în ultimele şase luni, potrivit Camerei de comerţ yemenite. Luna trecută, FMI a degradat ratingul Yemenului, dar nu a precizat cât de mare va fi contracţia PIB-ului. Potrivit prognozelor fondului, inflaţia ar putea să atingă 30%.

Siria

Ca şi în Bahrain, reprimarea brutală de către autorităţi a protestelor i-a pus pe fugă pe investitori. Cel puţin trei mari proiecte de investiţii din Golf au fost abandonate iar turismul a fost puternic afectat. Potrivit Institutului Internaţional de Finanţe, economia siriană va scădea cu 3% anul acesta. Siria, care nu poate împrumuta de pe pieţele financiare internaţionale, ar putea fi ţinută pe linia de plutire de aliatul său tradiţional Iranul, care este pregătit să aloce un împrumut de 5,8 miliarde de dolari pentru Damasc.

Egipt

Multe dintre cele 200 de familii bogate, care controlau 90% din bogăţia ţării, au fugit peste hotare pentru a-şi pune banii la adăpost şi pentru a nu fi investigaţi pentru corupţie. Pe de altă parte, turismul, care a adus anul trecut ţării peste 12,5 miliarde de dolari, a fost puternic afectat.

Iar din fostele nuclee de putere a rămas armata, care deţine multe "întreprinderi" – de la staţiuni de pe litoral la uzine de producere de automobile. Aceasta are un statut privilegiat: este scutită de taxe şi cumpără terenuri la preţuri sub cele de pe piaţă, şi ar putea fi principala frână pentru reconstrucţia economiei egiptene.

Tunisia

Ţara de unde a început Primăvara Arabă a pierdut peste 3.000 de locuri de muncă de la răsturnarea preşedintelui Abidine Ben Ali. Creşterea economică pentru tot anul 2011 este estimată între 0-1%, faţă de 3,7% cât era în 2010.  Dar experţii consideră că ţara are perspective mai bune să-şi revină din punct de vedere  economic decât Egiptul graţie unei populaţii relativ omogene şi bine educate.

Bahrain

Micuţul stat din Golf şi-a pierdut statutul de magnet al băncilor internaţionale şi de hub financiar regional în urma reprimării violente a protestelor de către regiumul Khalifa şi a intervenţiei armatei saudite.

Bahrainul va avea totuşi o creştere de 2,7% în 2011, iar Arabia Saudită, vecina sa care vrea să păstreze cu orice preţ stabilitatea, a propus un împrumut de 20 de miliarde de dolari pentru Manama care să vină din partea ţărilor Consiliului de Cooperare al Golfului.

Qatar 

Ţara care găzduieşte celebrul gigant media Al-Jazeera, vocea revoluţiilor arabe, a rămas neatinsă de revolte. Cu o creştere de 20% prognozată pentru anul acesta, Qatarul are cea mai rapidă creştere economică din lume. Pacea internă a fost cumpărată cu petrodolari pompaţi în cheltuieli sociale. Pe plan extern, angajamentele financiare ale ţării sunt ambigue. Emirul Hamad bin Khalifa al-Thani a fost unul dintre primii susţinători ai rebelilor libieni, pe care i-a ajutat cu bani şi arme. Dar atunci când valul revoluţionar s-a apropiat de graniţele sale, Qatarul a trimis trupe alături de Emiratele Arabe Unite şi de Arabia Saudită să ajute la reprimarea revoltei şiite din Bahrain.