Care să fie priorităţile României europene, pentru anii 2020

La patru ani de la aderarea la UE, România nu profită de oportunităţile statutului de membru

În primul rând, România ar trebui să fie actorul cheie în zona Mării Negre, iar Constanţa să devină principala poartă sudică de intrare în Europa a gazelor naturale, şi nu numai. Grupul Europuls indică încă cinci asemenea priorităţi profitabile.

Peste mai puţin de trei luni se vor împlini patru ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. Chiar dacă este unul dintre cei mai săraci membri, România nu a reuşit până acum să profite de banii pe care-i pune Bruxelles-ul la dispoziţie prin diverse programe. Se adaugă şi alte probleme legate de reforma justiţiei sau restricţiile pe piaţa muncii în mai multe ţări.

În acest context, asociaţia Europuls, fondată de tineri profesionişti români de la Bruxelles, propune şase priorităţi pentru România în următorii 10 ani. În primul rând, România ar trebui să fie actorul cheie în zona Mării Negre, iar Constanţa să devină principala poartă sudică de intrare în Europa a gazelor naturale, şi nu numai. La acest moment, Marea Neagră nu are un punct de distribuţie de talia Rotterdamului, în nordul continentului, deşi zona continuă să aibă un potenţial economic substanţial, în pofida actualei crize. În opinia experţilor adunaţi în Europlus, România trebuie să îşi intensifice eforturile privind găsirea unor soluţii pentru livrările de gaze în proiectele în care este implicată şi identificarea mai multor oportunităţi de afaceri şi de comerţ. Ca şi în alte ocazii, apare observaţia referitoare la Polonia, care ştie să se mişte mult mai bine pe plan diplomatic decât ţara noastră.

Oportunităţi ar fi, dar lipseşte ambiţia

O altă „recomandare“ auzită tot mai des este stabilizarea relaţiilor cu Rusia. „Recenta reapropiere ruso-ucraineană şi importantele relaţii economice dintre Rusia şi Turcia nu fac decât să sublinieze că influenţa rusă în regiune rămâne la fel de importantă ca în trecut“, apreciază Bogdan Deleanu în cadrul raportului „Priorităţile României în cadrul Uniunii Europene – orizont 2020“. Nici în ceea ce priveşte investiţiile, Bucureştiul nu excelează. Dar ceea ce lipseşte României – în opinia Eurpuls – este ambiţia.

Cum investiţiile sunt una dintre principalele căi pentru creşterea economică, Bucureştiul trebuie să asigure un mediu economic stabil, consideră Cristina Stănciulescu, care este de părere că României i-ar fi mai bine în sânul zonei euro, spre deosebire de Polonia, care nu ar fi avantajată de o aderare rapidă la euro, dăunătoare boom-ului său economic.

Un alt avantaj de care România nu a profitat până acum, dar ar putea să o facă în următorii 10 ani, este potenţial uman din zona rurală – 30% faţă de 5,6% cât reprezintă populaţia activă în agricultură în întregul spaţiu comunitar. Astfel, din cele patru milioane de gospodării româneşti doar 312.000 – adică 8% - sunt „viabile economic şi conectate la piaţă, în timp ce restul sunt, în marea lor majoritate, gospodării de subzistenţă“. Rămâne de văzut dacă Bucureştiul va şti să-şi joace cărţile în cadrul negocierilor pentru reforma Politicii Agricole Comune de după 2013. Până acum, autorităţile române au mers „într-o direcţie inversă trendului european“: s-au opus plafonării sumelor pentru fermele foarte mari – măsură ce ar fi favorizat fermele mici şi medii, o caracteristică a agriculturii româneşti -, s-au împotrivit modulării progresive ce i-ar fi adus mai mulţi bani pentru dezvoltarea rurală şi s-a concentrat în general „pe dezvoltarea macro-agricolă, de tip industrial“. Expertul Alin Mituţa consideră că strategia României ar trebui orientată către dezvoltarea rurală, şi nu către subvenţionarea marilor suprafeţe. 

Potenţialul eolian al României este de 14.000 de megavaţi, al doilea din Europa, dar analiştii din domeniu punctează lipsa de strategie şi obstacolele privind modul de gestionare şi atribuire a certificatelor verzi. Nici în ceea ce priveşte politica de coeziune nu stăm mai bine, ocupând penultimul loc în ceea ce priveşte volumul proiectelor selectate. Pentru a utiliza eficient instrumentele politicii regionale, ţara noastră ar trebui să-şi stabilească anumite priorităţi de investiţii, să pledeze pentru o simplificare a accesării fondurilor structurale la nivelul instituţiilor comunitare şi naţionale şi să crească capacitatea de absorbţie.

Cea de-a şasea prioritate propusă de Europuls se referă la educarea românilor pentru a fi mai buni cetăţeni. La patru ani de la aderare, românii încă mai cred că UE este „o entitate externă de la care se aşteaptă fonduri şi soluţii miraculoase şi nu o construcţie politică“, este de părere Alina Gîrbea. Impresie împărtăşită şi de europarlamentarul Cristian Preda care remarcă faptul că românii se simt încă în exteriorul, şi nu în interiorul spaţiului comunitar.

Ceaţă deasă

La rândul său, ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a precizat că Republica Moldova rămâne un proiect prioritar. Tot în ceea ce priveşte vecinătate, România pledează pentru un nou val de extindere care să includă Balcanii de Vest. „Ne lăudăm cu poziţia noastră geostrategică importantă dar asta nu are nicio semnificaţie dacă nu ne stabilim un plan de acţiune pe termen mediu“, a spus Baconschi, mulţumit de faptul că Bucureştiul a devenit în ultimul timp foarte activ în vecinătatea estică a UE, dar conştient că România trebuie să devină un stat „cu interese coerente şi constructive în zona sa geografică“. Motiv pentru care şeful diplomaţiei a propus mai multe teme pentru următorii 10 ani: reformarea statului, reinventarea identităţii naţionale, redefinirea rolului instituţiilor publice şi a contractului politic dintre stat şi cetăţeni. 

Analistul Daniel Dăianu este de părere că România trebuie să participe activ la negocierile privind guvernarea europeană, să se preocupe mai mult de stabilirea bugetului pe perioada următoare şi să facă alianţe strategice pentru a-şi putea pleda mai bine cauza. Totodată, fostul europarlamentar a caracterizat drept reactivă atitudinea României, în timp ce Victor Boştinaru a mers chiar mai departe, vorbind de un comportament „isteric“. Concluzia europarlamentarului PSD a fost că deocamdată România este „în ceaţă“ şi uneori nici măcar nu mimează interesul pentru problemele europene. 

Cătălina Mihai este jurnalistă la Adevărul, secţia Externe.