De ce nu-l votează conservatorii pe Romney

Romney ar trebui să fie îngrijorat de lipsa de simpatie a conservatorilor pentru el.

Victoria netă a lui Rick Santorum în Missouri, Minnesota şi Colorado complică iar şansele lui Romney, în special în cazul în care devine candidatul republican la preşedinţie.

Votul de ieri poate constitui un punct de cotitură în actualele alegeri republicane de nominalizare a candidatului la prezidenţiale, după cum observa şi marele câştigător al zilei, Rick Santorum. Ceea ce n-ar fi spectaculos având în vedere răsturnările de situaţie care l-au avut ca principal protagonist pe fostul speaker al Camerei Reprezentanţilor, Newt Gingrich.

Dar după ce opt state s-au pronunţat deja asupra preferinţelor, se pot trage câteva concluzii. În primul rând în urma consultării populaţiei , în patru state (Iowa, Minnesota, Colorado şi Missouri) a câştigat Rick Santorum, fiind urmat de Mitt Romney cu trei victorii (New Hampshire, Florida şi Nevada). Pe locul trei se clasează Newt Gingrich, cu o victorie în Carolina de Sud. Din punct de vedere al mizei alegerilor enumerate anterior însă, lucrurile stau diferit.

Toate cele patru state câştigate de Rick Santorum nu-i aduc prea multă susţinere la convenţia republicană care va desemna contracandidatul lui Barack Obama, delegaţii nefiind obligaţi să voteze cu Santorum. În schimb, în toate celelalte state câştigate de Romney sau Gingrich delegaţii sunt obligaţi să voteze în funcţie de decizia populară, proporţional sau „câştigătorul ia totul” (cum este cazul Florida). De aceea, clasamentul în funcţie de  numărul de delegaţi obţinuţi este complet diferit, Romney obţinând până în prezent susţinerea a 90 delegaţi, Gingrich a 31, iar Santorum doar 4, aflându-se în spatele lui Ron Paul.

Când doi se bat, câştigă Obama

Din punct de vedere al şanselor la nominalizare rezultatele celor trei alegeri de ieri, 7 februarie, nu trebuie suprainterpretate, pentru că în mare măsură ele au fost doar un concurs de popularitate fără mari repercusiuni asupra susţinerii concrete. De ce ar fi atunci un punct de cotitură? Dintr-un motiv ce poate avea implicaţii asupra alegerilor parţiale republicane dar şi a alegerilor prezidenţiale. În primul rând, în ciuda unei campanii bine organizate şi finanţate, Romney nu convinge pe toată lumea.

În ciuda victoriilor sale pragmatice, care i-au adus un avans confortabil pentru moment, nu reuşeşte să creeze senzaţia unui consens asupra sa. Chiar dacă s-a dovedit un candidat mai ponderat retoric ca Newt Gingrich, vorbind în acelaşi timp pe limba republicanilor conservatori, nu pare să le inspire acestora încredere. Motiv pentru care statele mai conservatoare au votat Gingrich sau Santorum, în ciuda faptului că primul naşte şi el suficiente suspiciuni. Motivele pentru care Romney nu reuşeşte să anime simpatizanţii republicani din dreapta s-au discutat intens: religia, profilul profesional, apartenenţa socială şi deciziile sale politice. Mitt Romney pur şi simplu nu este perceput ca un conservator sadea, are viziuni sociale prea liberale şi pare prea mult “more of the same”, pentru o bază republicană care ştie că vrea altceva. Pentru campania lui Romney înfrângerea din aceste trei state poate însemna un punct de cotitură, în sensul unei avertisment asupra şanselor sale de alegere.

Simţind acest risc, în discursul în care şi-a recunoscut înfrângerea, Romney a subliniat: “Mă aştept să fiu nominalizat cu ajutorul vostru. Când primarele se vor fi încheiat, vom fi uniţi”. Totuşi, nu este clar dacă baza conservatoare dură va alerga să-l voteze pe Romney în virtutea acelui “oricine în afară de Obama” sau a “răului cel mic”, cum s-a consacrat conceptul în spaţiul politic românesc. Este posibil ca în lipsa unui nou Reagan, conservatorii să prefere să nu-l gireze pe Romney, ceea ce ar echivala cu o înfrângere sigură în faţa maşinii de campanie a lui Obama.