Mulţi musulmani tineri din Germania refuză integrarea

Grupul tinerilor cu vârste între 14 şi 32 de ani care resping integrarea reprezintă 15% dintre musulmanii cu cetăţenie germană şi 24% dintre non-cetăţeni.

Există în Germania un important subgrup strict religios, cu o antipatie puternică faţă de Occident, care acceptă violenţa şi respinge orice integrare, arată un nou raport privind integrarea musulmanilor realizat de Ministerul de Interne. Reacţia ministrului de resort a stârnit deja controverse.

Dezbaterea privind integrarea musulmanilor germani ridică din nou întrebări vechi la care statul a evitat multă vreme să răspundă.  Se simt imigranţii acasă în Germania? Sunt ei dispuşi sau capabili să se identifice şi să devină parte a culturii şi societăţii germane sau resping ei chiar fundamentele culturii germane şi valorile occidentale în general? 

Noul studiu, bazat pe interviuri telefonice cu 700 de musulmani din toată ţara, pe interviuri de grup cu tineri musulmani şi pe analizarea de forumuri online ale acestora, arată că grupul tinerilor cu vârste între 14 şi 32 de ani care resping integrarea reprezintă 15% dintre musulmanii cu cetăţenie germană şi 24% dintre non-cetăţeni. Interpretarea rezultatelor este însă terenul în care încep controversele, mai ales că discuţia este imediat politizată. „Germania respectă rădăcinile şi identităţile culturale ale imigranţilor, dar nu acceptăm importul de concepţii autoritare, anti-democratice şi legate de fanatismul religios. Cine respinge libertatea şi democraţia nu va avea niciun viitor aici”, a declarat ministrul de Interne din partea CSU, Hans-Peter Friedrich.  Politicianul nu este la prima sa declaraţie despre Islam care stârneşte controverse – la scurt timp după ce a fost numit în funcţie el declara că Islamul nu aparţine de Germania.

Opoziţia a respins imediat declaraţia lui Friedrich, susţinând că acesta nu are el însuşi niciun interes în integrare. „Cei care-i văd pe musulmani doar în lumina pericolului pe care l-ar putea reprezenta şi în rest le spun constant că nu sunt parte a societăţii noastre n-ar trebui să fie surprinşi că musulmanii au o atitudine defensivă”, a spus Volker Beck de la Partidul Verde, citat de Spiegel. Chiar şi liberalii de la FDP, partenerii de guvernare ai CDU-CSU, au criticat studiul şi pe ministrul de Interne. “Mă mir că iar sunt cheltuiţi bani publici pe un studiu care produce titluri de presă, dar nicio concluzie”, a spus specialistul în probleme de integrare din Bundestag pentru FDP, Serkan Toren pentru cotidianul “Neuen Osnabruecker Zeitung”.

Şi cotidianul Sueddeutsche Zeitung critică momentul şi modul în care a fost lansată noua dezbatere despre integrare. “Este ciudat că studiul a fost publicat în momentul comemorării victimelor celulei naziste de la Zwickau şi că în plină dezbatere despre rasism ni se aruncă pe piaţă tema lipsei de voinţă de integrare. În plus, publicarea în premieră a unor fragmente din studiu în tabloidul Bild arată că nu se urmărea o dezbatere benefică despre integrare”, scrie Roland Preuss într-un comentariu. La rândul său, săptămânalul Die Zeit scrie că “populismul strică studiul care recomandă aculturaţia, în locul integrării unilaterale. Până la urmă chiar autorii studiului îi avertizează pe politicieni să evite simplificările populiste. Iar ministrul de Interne a acţionat exact invers”. 

Chiar dacă Germania nu are încă un partid islamofob puternic precum cel al lui Wilders în Olanda, succesul cărţii lui Thilo Sarrazin despre ameninţarea pe care o reprezintă imigranţii, mai ales turci, pentru societate, arată că asemenea atitudini sunt răspândite. Un studiu al Friedrich Ebert Stiftung din 2010 arăta că 58% dintre germani sunt pentru o “limitare semnificativă “ a practicării Islamului în Germania, iar în Germania de Est, numărul acestora se ridica la 75,7%.

Totuşi rezultatele celui mai recent studiu al Ministerului de Interne n-ar trebui exagerate. Realizatorii săi arată că toate generaţiile din Germania, indifferent de religiozitatea lor şi de gradul lor de integrare în societatea germană, se distanţează de terorismul islamist, dar suferă de prejudecăţi care pun semnul egal între musulmani şi terorism. Mai mult, majoritatea respondenţilor ar vrea să se integreze, să-şi păstreze şi cultura de origine, dar s-o adopte şi pe cea  germană majoritară. „A contat şi dezbaterea legată de tezele lui Sarrazin. Musulmanii care au fost întrebaţi despre concepţia lor după acest episod au insistat în număr mai mare pe menţinerea culturii lor de origine şi au exprimat mai multe convingeri fundamentaliste”, explică cercetătorul Wolfgang Frindte.