Cine sunt islamiştii care au însângerat Nigeria de Crăciun

Atentatele sângeroase asupra unor biserici creştine revendicate de gruparea teroristă Boko Haram au fost menite să producă noi confruntări sectare şi să ducă la demisia preşedintelui creştin Goodluck Jonathan. Un eşec de stat al Nigeriei ar putea să devină un pericol pentru toată lumea, avertizează analiştii.

Nu este prima oară când islamiştii din nord-estul ţării atacă biserici, clădiri guvernamentale şi secţii de poliţie. Numai anul acesta gruparea a ucis peste 500 de oameni. „Ceea ce pare un război al religiilor este de fapt încercarea unei grupări mici, dar foarte violente, de a dinamita cea mai populată ţară de pe continentul african şi de a o transforma într-un stat eşuat”, scrie Sueddeutsche Zeitung.

Într-o ţară cu 160 de milioane de locuitori paşnici şi majoritatea foarte religioşi, este greu de închipuit o victorie a islamiştilor, dar statul a ignorat faptul că miliţia Boko Haram este foarte bine organizată, scriu jurnaliştii germani. Iar tentativa de a-l slăbi pe deja fragilul preşedinte creştin Goodluck pare să fi reuşit. Ales preşedinte după moartea predecesorului său musulman Umaru Yar’Adua, actualul şef de stat nigerian se confruntă încă de atunci cu neîncrederea Nordului musulman, care se simte dezavantajat şi se teme că sudul creştin ar putea să monopolizeze total puterea şi bogăţiile ţării.

Gruparea Boko Haram vrea să demonstreze că actuala putere nu este capabilă să asigure securitatea cetăţenilor , scrie Sueddeutsche Zeitung. Miliţia teroristă, înfiinţată în 2002, al cărui nume înseamnă „Educaţia occidentală este un păcat” respinge orice formă sau stil de viaţă occidental şi luptă pentru crearea unui stat islamic guvernat de şaria în nordul Nigeriei. Ea a revendicat de-a lungul timpului mai multe atentate după alegerea preşedintelui creştin Goodluck Jonathan, printre care şi un atentat sinucigaş asupra sediului ONU din Abuja.

Şi pentru comunitatea internaţională scopurile Boko Haram sunt o ameninţare pentru că un eşec al statului nigerian ar declanşa un nou război. Deja au avut loc ciocniri armate în nordul ţării între forţele de securitate nigeriene şi islamişti, care au făcut 60 de victime. Şi apoi au urmat atentatele asupra bisericilor creştine. Mesajul extremiştilor este simplu: teroarea este mai puternică decât preşedintele.

Răspunsul autorităţilor 

În replică, preşedintele nigerian Goodluck Jonathan a anunţat sporirea cheltuielilor pentru securitate şi arestarea mai multor suspecţi de a fi participat la atacurile asupra bisericilor creştine. Şi Casa Albă a declarat că va sprijini autorităţile nigeriene în identificarea autorilor atentatelor din ziua de Crăciun.

Tensiunile între creştini şi musulmani s-au amplificat însă după atentate. Forţele de securitate nigeriene au folosit gaze lacrimogene împotriva unor tineri musulmani care ridicaseră o baricadă pe autostrada care duce din Abuja în Nordul musulman, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung.

“În această ţară puternic polarizată cu aproape 350 de grupuri etnice care vorbesc 250 de limbi, în care 50% din populaţie este musulmană şi 40% creştină, iar trei sferturi dintre oameni trăiesc cu mai puţin de un dolar pe zi, potenţialul pentru violenţă interetnică şi religioasă rămâne ridicat. Iar sărăcia şi şomajul din nord, cuplate cu inabilitatea guvernului de a face faţă actorilor nonstatali ar putea transforma statele din nordul Nigeriei într-un teren ideal de recrutare pentru extremişti. Atacurile recente arată că asta se întâmplă deja”, arată un raport al think-tank-ului International Institute for Strategic Studies.