O implicare a Moldovei în înarmarea Armeniei sau a Libiei?

Ambasadorul Moldovei în Azerbaidjan, Igor Bodiu, a descris tranzacţia cu sisteme de rachete BM-27 Uragan şi muniţie drept „o greşeală nefericită”, care afectează negativ relaţiile moldo-azere, ambele membre GUAM.

Baku revine asupra tranzacţiei cu armament din septembrie care a implicat Armenia şi Moldova, estimând că va complica şi mai mult rezolvarea conflictului din Nagorno Karabah. Alte întrebări sunt dacă armele au fost vândute de Republica Moldova şi dacă destinaţia lor a fost Armenia sau Libia.

Elnur Aslanov, şeful analiştilor din administraţia prezidenţială azeră, readuce în discuţie, printr-o declaraţie publică din 14 octombrie, tranzacţia de luna trecută, socotind că reprezintă un „factor destabilizator” în regiune şi că „orice creştere a numărului de arme din regiune nu favorizează pacea şi stabilitatea, ci, dimpotrivă, le împiedică”, citează Radio Free Europe. În replică, adjunctul ministrului armean de Externe, Shavarsh Kocharian, a catalogat protestele azere drept „lamentări agresive.”

Conform presei moldovene, înţelegerea secretă dintre Erevan şi Chişinău s-a realizat prin intermediul unei firme din Letonia, Latspetsexport. Guvernul Moldovei a confirmat informaţia, declanşând un scandal politic în fosta republică sovietică. Agenţia moldoveană Omega informa la acea vreme că valoarea contractului se ridică la 3,3 milioane de dolari şi include sisteme de rachete BM-27 Uragan, cu o rază de acţiune de până la 35 de kilometri, şi muniţie. Erevanul nu a confirmat informaţiile, pe motiv că ele ar putea afecta securitatea naţională. Ambasadorul Moldovei în Azerbaidjan, Igor Bodiu, a descris tranzacţia drept „o greşeală nefericită”, care afectează negativ relaţiile moldo-azere, ambele membre GUAM.

Destinaţie finală: Libia?

Potrivit Eurasianet, avionul despre care s-a aflat că transporta armele a plecat iniţial din Chişinău către Benghazi, Libia, de unde s-ar fi întors gol. Următoarea cursă, cu arme, ar fi avut fost către capitala armeană. Ministrul moldovean al Apărării, Vitalie Marinuţă, citat de agenţia de presă Omega, a subliniat că vânzarea în cauză a reprezentat o decizie legală şi potrivită, infirmând zvonurile unei livrări de arme către Libia.

Redactorul-şef adjunct la ediţia moldoveană a Kommersant Plus, Artem Varenitsa, a apreciat însă că „povestea are prea multe inconsistenţe”, informează postul TV rusesc RT. „Destinaţia finală a transportului Ministerului Apărării rămâne neclară, la fel şi conţinutul exact al acestuia,” a adăugat Varenitsa. „Se ştie de mult că Moldova vinde arme: în 2005, republica a devenit unul din primii zece exportatori de armament. Întrebarea este: către cine a vândut de această dată? Este posibil ca destinatarul să fi fost Libia, având în vedere că fiul lui Gaddafi, Saif al-Islam, a vizitat Chişinăul în această primăvară, fapt confirmat de serviciile moldovene de informaţii.”

Conflict „asimetric”

În ce prioveşte competiţia militară din Caucaz, Azerbaidjanul a cheltuit miliarde de dolari obţinuţi din petrol pentru a cumpăra arme care să ajute la redobândirea controlului în Nagorno Karabah. Cheltuielile militare azere sunt planificate să crească la 3,3 miliarde de dolari în 2011, faţă de 2,15 miliarde în 2010.

Comparativ, bugetul de apărare al Armeniei abia ajunge la aproximativ 400 de milioane de dolari. Guvernul armean a încercat să compenseze diferenţa prin legături militare strânse cu Rusia, care i-ar putea furniza arme cu preţ redus sau chiar gratuit. La 21 septembrie, armata armeană şi-a prezentat o parte din armamentul nou, care include acum şi sisteme de apărare aeriană S-300 şi rachete balistice sol-sol cunoscute în Occident sub numele de Scud-B.

Diana Oprinescu urmează un master de jurnalism tematic la FJSC. În prezent face un stagiu de internship la FP România.