Locul României în Indexul statelor eşuate. Unde e slab statul român

Ediţia curentă a FP România publică ediţia pentru 2011 a Indexului Statelor Eşuate. România bălteşte într-o poziţie medie. Care sunt cele mai mari slăbiciuni ale statului român?

„Indexul Statelor Eşuate”, publicat anual de revista Foreign Policy, este realizat de o organizaţie orientată spre prevenirea conflictului şi promovarea securităţii durabile - Fund for Peace. De la 75 în 2005 numărul statelor monitorizate s-a extins la 177 în 2010. Generic, indexul arată, prin tendinţe mari, cât de vulnerabile / stabile sunt statele monitorizate. Scorul naţional este obţinut prin evaluarea a 12 indicatori care contabilizează performanţa socială, economică şi politico-militară a statului. Indicatorii sunt măsuraţi pe o scară de la 1 (cel mai stabil) la 10 (cel mai predispus riscului colapsului şi violentei).     
 
Punctajul din 2011 al României este cel mai bun de la includerea noastră în clasamentul global, în 2006, dar şi foarte apropiat de cel din 2008. Un fel de bătut pasul pe loc, în zona unor medii nu neapărat satisfăcătoare. Alienarea grupurilor (6.0), legitimitatea statului (5,9) inechitatea (5,8), sărăcia şi declinul economic sever (5.8), scindarea elitelor (5,2), intervenţia actorilor externi (5,2), presiunea demografică (5,1), exodul creierelor (5.0), deteriorarea serviciilor publice (4,5) sunt principalele probleme cu care se confruntă România în 2011. Am cerut realizatorilor americani ai clasamentului să ne explice în detalii punctajul acordat României. Unele aprecieri ni se pot părea nedrepte sau exagerate, ceea ce reproşează cam toate statele evaluate. Dar reflecţia la respectivele criterii de evaluare a funcţionării unui stat este valoroasă în sine. Arată unde trebuie acţionat dacă vrem să ne întărim statul. Desigur, dacă dorim asta - şi dacă socotim că mai avem nevoie de el.
 
Alienarea grupurilor: 6,0
Cel mai mult contribuie aici  minoritatea romilor. Există o lungă istorie de excludere politică şi economică. Dimensiunea economică este cea mai evidentă, dar există, de asemenea, un mediu societal predispus prejudecăţilor şi discriminării, ca şi confiscării bunurilor, evacuării şi relocării forţate.
 
Legitimitatea statului: 5,9
Este un indicator influenţat de evenimentele  anului 2010: anume grevele şi protestele împotriva aplicării măsurilor de austeritate iniţiate de guvern. Chiar şi aşa scorul s-a îmbunătăţit faţă de 2009, când a fost influenţat de votul de neîncredere al Parlamentului în capacitatea guvernului de a gestiona criza economică.
 
Sărăcia şi declinul economic sever: 5.8
Din nou, cei mai dezavantajaţi din punct de vedere economic sunt romii. Statististicile guvernamentale conturează o rată a sărăciei de 24% pentru întreaga populaţie, dar pentru minoritatea romă rata săraciei ajunge la aproape 75%. Unele practici discriminatorii, în special cea legată de accesul la locuinţe, consolidează această disparitate. De asemenea, există discrepanţe semnificative între zonele urbane şi cele rurale. Totodată categoria celor săraci a fost grav lovită de criza economică.
 
Scindarea elitelor: 5,2
Criteriile pentru acest indicator sunt în primul rând politice şi se concentrează asupra tensiunilor şi clivajelor din interiorul elitei politice (distingându-se de tensiunile existente între grupuri etnice sau de clivajele economice). În cazul României scorul reflectă implicarea sau complicitatea unor oficiali ai guvernului în activităţi de crimă organizată şi corupţie.
 
Presiunea demografică: 5,1
Este un indicator exhaustiv, care măsoară atât creşterea şi densitatea populaţiei, cât şi accesul la surse de apă şi hrană. Cele mai presante probleme pentru România sunt prevalenţa subnutriţiei şi a foametei, rata mortalităţii infantile, accesul la apă potabilă.  
 
Exodul creierelor: 5,0
Toate categoriile profesionale din România par a fi expuse unei rate de emigrare relativ ridicate, cu deosebire absolvenţii de ştiinţe exacte, IT-iştii, dar mai ales personalul medical. România stă (încă) relativ bine, în comparaţie cu raportul global, la numărul de medici pe cap de locuitor, dar prost în comparaţie cu restul Europei. La fel, există diferenţe în distribuţia de medici pe teritoriul ţării, cu zonele rurale fiind mult mai slab deservite/acoperite.
 
Deteriorarea serviciilor publice: 4,5
Serviciile publice din România se află în general sub presiunea măsurilor de austeritate în curs de implementare. Sectorul Sănătate, în special, suferă de sub-finanţări masive. În plus, lipsa stocurilor de medicamente şi a echipamentelor performante plus salariile mici au încurajat exodul personalului specializat în afara României.
 
Aparatul de securitate: 4,1
România nu se confruntă cu fenomenul privatizării forţei militare sau al miliţiilor şi grupărilor paramilitare. Indicatorul acoperă însă şi fenomenul crimei organizate, care a contribuit la scorul României, în special din cauza implicării poliţiei şi a oficialilor din vămi în operaţiuni de contrabandă.

Mişcări în sus şi jos
•    În 2011, România ocupa locul 126 din 177 de ţări monitorizate, cu un punctaj de 59,8. O uşoară creştere faţă de 2010 – 128 (60,2).  Ratingul României nu suferă oscilaţii majore: 2006 - 102 (62,6)ş 2007 - 126 (60,9)ş 2008 – 128 (59,9)ş 2009 – 129 (61,3). 
•    În 2011, performanţe mai slabe decât România au avut Republica Moldova (81,2), Serbia (74,4), Turcia (71,5) sau Albania (66,1). Performanţe mai bune au avut Bulgaria (59,0), Ungaria (48,7), Grecia (47,4) sau Polonia (46.8).