Cum văd evreii iranieni din Israel un atac israelian asupra Iranului

Evrei iranieni se roagă la sinagoga Yousefabad din Tehran. Iranul găzduieşte cea mai mare diasporă evreiască din Orientul Mijlociu.

Cei aproximativ 250.000 de evrei iranieni care trăiesc în Israel speră în căderea regimului de la Teheran, fără un atac israelian. Invers, cei 25.000 de evrei care trăiesc în Iran îşi practică discret religia şi sunt mândri de ambele lor identităţi.  

"Am venit aici în 1959 şi nu m-am mai întors niciodată în Iran. Deşi m-am născut acolo, simt că sunt israelian. Noi iubim poporul iranian, dar nu şi regimul de la Teheran”, spune Uri Nissani, un bărbat în vârstă de 60 de ani care gestionează una dintre cele trei sinagogi din oraşul Holon, frecventate mai ales de evrei de origine iraniană. El este îngrijorat de iminenţa izbucnirii unui război între Israel şi Iran.

Parviz Barhourder în schimb lucrează la un post de radio de limbă farsi care transmite ştiri despre politica şi societatea iraniană şi care are ca scop nici mai mult nici mai puţin decât să contribuie la pacea dintre cele două popoare. „De-a lungul istoriei, până ca actualul regim să vină la putere, Israelul şi Iranul au avut constant relaţii bune. RadisIN îşi propune să refacă bunele relaţii bilaterale”, explică Parviz, citat de BBC.  Deocamdată radio-ul emite pe Internet, cablu şi satelit pentru o audienţă naţională şi internaţională largă de vorbitori de farsi. Unul dintre subiectele cele mai mult discutate la postul de radio este cel al efectelor negative ale sancţiunilor economice impuse de Occident asupra populaţiei iraniene. Parviz este îngrijorat şi de faptul că în cazul unui atac israelian asupra instalaţiilor nucleare ale Teheranului, regimul i-ar putea lua ostatici pe prietenii săi evrei din Iran.

Iranul găzduieşte cea mai numeroasă diasporă evreiască din Orientul Mijlociu şi chiar dacă ea s-a mai diminuat după înlăturarea de la putere a şahului în 1979, aproximativ 25.000 de evrei încă trăiesc acolo. Totuşi, el consideră, ca şi mulţi alţi reprezentanţi ai comunităţii de evrei iranieni, că „accesul Iranului la bomba atromică ar declanşa un război mondial”, astfel încât ar accepta o acţiune militară israeliană ca ultimă opţiune.

Kamal Penhasi, editorul Shahyad, singura revistă în limba farsi din Israel, explică această atitudine prin faptul că „evreii iranieni au devenit mai integraţi în Israel şi au mai mult succes aici din punct de vedere economic iar generaţia tânără şi-au uitat rădăcinile”.  Totuşi în opinia lui Penhasi, „guvernul iranian este instabil şi impredictibil iar dacă ar izbucni un război, nu ştim care va fi reacţia comunităţii”.

Discreţia evreilor din Iran

În ciuda retoricii vehemente anti-evreieşti a preşedintelui Ahmadinejad, care a cerut şi ştergerea Israelului de pe hartă, evreii din Iran sunt determinaţi să rămână în ţara de care simt că aparţin, relatează BBC. Ei îşi practică discret religia şi deocamdată sunt toleraţi. „Ayatollahul Khomeini a făcut o distincţie între evrei şi zionişti. El i-a recunoscut pe evrei ca minoritate religioasă, iar ca urmare ei au şi un reprezentant în Parlament ”, spune Unees Hammami, unul dintre liderii comunităţii evreieşti.

La rândul său actualul parlamentar al evreilor iranieni, Siamek Merehsedq a declarat pentru AP că „indiferent cine ar ataca ţara noastră – Iranul – comunitatea evreilor iranieni îşi va susţine compatrioţii în orice circumstanţe”.

Cât despre posibilitatea ca regimul de la Teheran să-i folosească ca ostatici pe evreii iranieni în conflictul său cu Israelul, Meir Litwak, expert israelian la Universitatea din Tel Aviv consideră că „autorităţile trebuie să-i trateze bine pe evrei pentru a demonstra că aceştia pot trăi sub un regim musulman ca minoritate protejată, astfel încât nu există nicio raţiune legală sau morală pentru existenţa unui stat evreu”. În opinia sa, „dacă vor începe să-i omoare pe evreii de pe teritoriul lor, presiunile internaţionale asupra regimului vor deveni şi mai mari”.    

Cei aproximativ 250.000 de evrei iranieni care trăiesc în Israel speră în căderea regimului de la Teheran, fără un atac israelian. Invers, cei 25.000 de evrei care trăiesc în Iran îşi practică discret religia şi sunt mândri de ambele lor identităţi.