Prima cooperativă agricolă romă din Ungaria a eşuat

Prima cooperativă agricolă romă din Ungaria este în pragul falimentului. Iniţiativa, care urma să fie replicată ca model de integrare în toată ţara, a fost lovită nu numai de intemperiile naturii, ci şi de barierele puse de Fidesz şi Jobbik la nivel local.

Zoltan Notar, un consilier local rom din satul Igrici din nord-estul Ungariei, a iniţiat cooperativa cu 78 de angajaţi pe cont propriu cu scopul final de a demonta propaganda partidului de extremă dreapta Jobbik, dovedind că romii „ nu se resemnează să trăiască din alocaţii, ci pot munci din greu”. Dar, după o furtună puternică,  cooperativa a pierdut 400 de tone de roşii. „Am ipotecat casa mamei mele pentru a cumpăra îngrăşăminte şi seminţe, iar asigurarea costa 2,6 milioane de forinţi, echivalentul a 10.000 de euro, deci n-am putut s-o fac”, spune mâhnit Notar trimisului special al ziarului "Le Monde" la Igrici.

Notar făcuse eforturi considerabile ca să-i convingă pe proprietarii de parcele nelucrate din împrejurimi să-şi vândă terenurile. Iar odată începută afacerea, primele efecte pozitive s-au văzut după recoltă. Familiile participante au câştigat suficient pentru a-şi trimite copii la şcoală în afara satului, în care trăiesc 610 romi din 1360 de locuitori. Un mic miracol dacă se ia în considerare faptul că rata şomajului în rândul romilor din estul ţării este de 80%.

Fără susţinere

Zoltan Notar s-a încăpăţânat să nu recurgă la nicio subvenţie, fie din partea statului ungar, sau a UE. Dar proiectul său de generalizare a modelului cooperativei din Igrici, susţinut de alte câteva municipalităţi din regiune, n-a fost agreat de centru. Iar fără sprijinul Fidesz, care controlează prin intermediul organizaţiei Lungo Drom o majoritate convârşitoare în consiliile comunitare rome, Notar nu poate spera la resuscitarea cooperativei.

Dacă rămân şomeri, romii din cooperativă vor intra sub incidenţa noii legi a majorităţii lui Orban, potrivit căreia toţi şomerii şi primitorii de alocaţii vor trebui să lucreze în interesul public pentru mai puţin decât un salariu minim, în caz contrar riscând să-şi piardă beneficiile sociale.

În alte părţi ale Ungariei, precum satul Gyongyospata, romii sunt ameninţaţi de extremiştii de dreapta că li se va lua dreptul de custodie asupra copiilor dacă nu participă la eforturile de reîmpădurire demarate de primarul Jobbik. Pentru munca prestată ei sunt plătiţi cu sume de doar 57.000 de forinţi pe lună (aproximativ 210 euro) pentru opt ore, mult sub salariul minim de 78.000 de forinţi.