UE cere integrarea romilor acasă. Ce spun romii autohtoni

O nouă strategie a Comisiei Europene pentru chestiunea romilor cere integrarea acestei minorităţi în statele de origine. România a publicat deja schiţa unei noi strategii naţionale în cest sens. Asociaţiile rome din România o critică devastator: lipsa de voinţă politică, dar politizarea instituţiilor, şi lipsa unor mecanisme de monitorizare şi de evaluare a politicilor în domeniu sunt doar câteva dintre cauzele eşecului abord

După ce Comisia Europeană a trasat cadrul european pentru strategiile naţionale pentru romi, guvernul român şi Agenţia pentru Romi se grăbesc să vină cu o nouă strategie de incluziune pentru perioada 2011-2020. Reprezentanţii asociaţiilor rome sunt însă nemulţumiţi că au fost consultaţi prea târziu în legătură cu noile reglementări planificate.

Gelu Duminică, director executiv al Asociaţiei de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, a avertizat însă în cadrul mesei rotunde organizate de Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti chiar de ziua internaţională a romilor, că „odată ce a dispărut presiunea aderării la UE, eforturile guvernului de incluziune a romilor s-au diminuat”. În opinia sa, strategia pentru romi, adoptată în 2001, este în continuare lipsită de obiective clare. O altă problemă este că structurile de implementare ale strategiei n-au funcţionat.

Cauza principală ar fi lipsa de voinţă politică. „Din anul 2009 nu există un plan de măsuri pentru strategie asumat de guvern, cu toate că termenul de implementare asumat iniţial era de minimum 10 ani de la momentul lansării”, susţine Duminică.

Lipsa de rezultate s-a datorat şi comunicării deficitare între ministere. Comitetul Mixt de monitorizare şi implementare a strategiei(CMixt), format din cei 16 secretari de stat ai ministerelor de resort semnatare ale Strategiei, care avea rolul de a organiza, de a coordona şi de a controla executarea activităţilor din Planul general de măsuri, nu mai funcţionează decât accidental din 2007, după cum semnalează asociaţiile minorităţii roma.

Înfiinţarea Birourilor Judeţene pentru Romi (BJR) s-a lovit de lipsa banilor, aşa încât au fost favorizate activităţile care n-aveau nevoie de fonduri precum întâlniri, seminarii şi parteneriate. Cea mai activă forţă au fost experţii locali pentru romi angajaţi la nivelul primăriilor, care şi-au asumat activ rolul de mediatori între autorităţile publice locale şi comunităţile de romi. Statutul acestora este însă neclar pentru că mulţi au fost angajaţi ca îngrijitori, administratori sau paznici pentru că poziţia de expert pentru romi nu exista, iar lipsa fondurilor pentru salarii şi imposibilitatea lărgirii schemei de personal a primăriei împiedicau crearea ei.

Cât priveşte Agenţia pentru Romi, Gelu Duminică consideră că această structură care „nu este un guvern al romilor şi este nefuncţională” din cauza remanierilor şi schimbărilor frecvente de conducere şi de statut. Instituţia se confruntă în opinia sa cu politizarea şi devine un „câmp de bătălie”, ceea ce-i blochează activitatea. În plus, în întreaga instituţie nu sunt decât trei-patru angajaţi de etnie romă.

Ca urmare, Duminică recomandă renunţarea la strategia guvernamentală de îmbunătăţire a situaţiei romilor în forma actuală şi pledează pentru o nouă strategie dotată cu mecanisme de sticks and carrots (sancţiuni şi stimulente). Fără stabilirea de indicatori de performanţă specifici pentru impactul politicilor sectoriale asupra romilor, nu se va putea face nicio evaluare, şi deci nicio îmbunătăţire a instrumentelor folosite în politicile dedicate romilor.

Deocamdată s-au cheltuit 80 de milioane de euro pentru romi în 17 ani. Alte 200 milioane de euro sunt alocate din fondurile structurale pentru romi, dar la o absorbţie a fondurilor de doar 2% la patru ani de la aderare, mai este un drum lung până la accesarea acestor bani.

Iar problema romilor se va acutiza, dacă inserţia nu va reuşi. În 2050, într-o Românie cu 16 milioane de cetăţeni şi cu o îmbătrânire accelerată a populaţiei, romii vor fi unul dintre segmentele populaţiei tinere care ar putea să fie folosit ca forţă de muncă dinamică şi activă, dacă se investeşte de pe acum în inserţia lor socială, consideră directorul executiv al Asociaţiei de Dezvoltare Comunitară „Împreună”.

Zoltan Nagy, consilierul lui Marko Bela, vicepremierul care coordonează şi domeniul minorităţilor, susţine însă că problemele romilor pot fi rezolvate de o lege sau de o strategie numai dacă romii vor participa la implementare şi nu vor contesta instituţii precum Agenţia pentru Romi, aşa cum fac unele asociaţii.