Nici economia germană nu mai duduie

După ce a înregistrat o creştere de 2,2% din PIB în al doilea trimestru al lui 2010, cea mai rapidă din ultimii 20 de ani, economia germană dă semne de încetinire, în special din cauza scăderii exporturilor spre China. Christian Dreger, şeful Departamentului Macroanaliză şi Prognoză din cadrul Institutului de cercetări economice (DIW) din Berlin, explică pentru FP România cum a reuşit Germania să treacă cu bine prin criză şi

Criza datoriilor suverane din zona euro, cât şi situaţia delicată în care se află SUA după creşterea deficitului de îndatorare (care implică o reducere a cheltuielilor de 2,4 trilioane de dolari), dar mai ales scăderea economiei chineze au impact şi asupra Germaniei.

Indexul IFO pentru climatul de business al celei mai mari economii europene pentru luna iulie a atins cel mai scăzut nivel în ultimele nouă luni, iar analiştii prognozează că acesta va mai scădea, scrie „Spiegel” . Şi indexul Markit/BME pentru sectorul manufacturier german a scăzut în iulie cu 2,6 puncte, atingând cu 52 de puncte, cel mai scăzut nivel din octombrie 2009 încoace.  „Numărul noilor comenzi a scăzut puternic. La fel şi exporturile”, explică Tim Moore, economist la Markit. Şi numărul comenzilor de bunuri de investiţii a scăzut. Dacă în mai acestea crescuseră cu 21%, în luna iunie creşterea a fost doar de 1%. Chiar şi în industria chimică, gigantul BASF a raportat o scădere a vânzărilor.

„Ratele de creştere economică ale Germaniei vor fi semnificativ mai reduse în anii următori faţă de 2010 şi 2011”, estimează Peter Bofinger, membrul unui panel de consultanţi economici ai guvernului german.

Succesul modelului german

Economia germană are succes pe pieţele din humea întreagă în domenii precum industria chimică, a maşinilor şi echipamentelor şi a automobilelor.  Creşterea economică de până acum se explică însă şi prin reţete de criză precum munca scurtă, care au oprit un şomaj de masă, şi prin păstrarea competitivităţii graţie ţinerii în frâu a salariilor, explică Christian Dreger, şeful Departamentului Macroanaliză şi Prognoză din cadrul Institutului de cercetări economice (DIW) din Berlin pentru FP România.

Care a fost răspunsul Germaniei la criza financiară şi economică globală?
Pe lângă încercările de a optimiza stabilizatorii automaţi (veniturile mai mici şi cheltuielile mai mari în perioadele de recesiune economică), politicile fiscale au fost modificate prin creşterea cheltuielilor guvernamentale şi investiţiile în infrastructură şi prin scutiri fiscale şi subvenţii pentru anumite sectoare. Un astfel de exemplu este programul de casare auto (Abwrackprämie), care a fost implementat şi în alte ţări. Pentru a evita concedierile, a fost susţinută scurtarea programului de lucru (Kurzarbeit). Firmelor ale căror pieţele principale au fost lovite puternic de criză li s-a facilitat accesul la credite.

S-au aflat politicile de tipul scurtării programului de muncă la baza creşterii economice de după ieşirea din criză?
Kurzarbeit a ajutat la stabilizarea pieţei muncii prin păstrarea unui număr foarte ridicat de angajaţi încă din perioada de criză. O serie de reforme ale pieţei muncii realizate în ultimii ani au reuşit să producă un declin al şomajului pe termen lung. Creşterea actuală este determinată de redresarea economiei mondiale. În particular, Germania înregistrează o creştere puternică a exporturilor şi a nevoii de investiţii.

De unde vine competitivitatea produselor germane? Care sunt principalele bunuri germane de export şi care sunt cele mai importante pieţe?
Exportatorii germani înregistrează succese în special în industria chimică, a maşinilor şi echipamentelor şi a automobilelor. Sunt, de asemenea, lideri de piaţă în materie de tehnologii verzi. O parte semnificativă a exporturilor (mai mult de 40%) este formată din bunurile productive, care sunt mai puţin sensibile la fluctuaţii. Asta înseamnă că exporturile germane sunt, de asemenea, destul de robuste în cazul în care euro se apreciază. În general, cererea globală este mai importantă decât competitivitatea preţului pentru a explica succesul exporturilor. De exemplu, exporturile către statele Europei de Est au crescut exponenţial înainte de criză. În acest caz, costurile au relevanţă minoră.

De ce este criticată politica de exporturi a Germaniei?
Se pot observa grave dezechilibre între ţările din zona euro. În timp ce unele state au deficite substanţiale, Germania realizează surplusuri uriaşe. În schimb, cererea domestică din Germania a fost destul de modestă în anii premergători crizei. Astfel, critica vizează politicile guvernamentale care ar trebui să crească consumul intern. Dacă creşterea economică a Germaniei ar fi legată de factorii interni mai îndeaproape, importurile s-ar accelera, ceea ce înseamnă că şi exporturile din alte state sunt stimulate.

Care sunt soluţiile Germaniei la actuala criză a datoriilor din zona euro?
Germania şi celelalte state membre ale zonei euro oferă mai mult credit ţărilor cu deficit. Cu toate astea, o conversie a datoriilor ar trebui discutată. Ar trebui să fie o opţiune validă, în special pentru Grecia, şi poate fi mai puţin costisitoare decât o prelungire permanentă a creditului.

Are Germania de câştigat de pe urma unui euro puternic? Sunt beneficiile pe care le trage din UE mai mari decât costurile/contribuţia?
Efectul net pentru economia germană este cu siguranţă pozitiv. Un euro puternic poate contribui la o scădere a costurilor importurilor. Consumatorii beneficiază de mai multă concurenţă pe o piaţă internă mai mare şi de un declin al inflaţiei, chiar comparativ cu perioada Deutsche Mark.

Este China cea mai mare piaţă pentru produsele germane? Se îndepărtează economic Germania de Europa şi se apropie de ţările BRIC?
Europa va rămâne piaţa cea mai importantă. De exemplu, aproximativ două treimi din exporturile germane sunt îndreptate spre ţările din zona euro. Procentul de exporturi către ţările BRIC este destul de mic, dar sunt dinamice, mai ales în privinţa Chinei. În prezent, China absoarbe puţin peste 5% din exporturile Germaniei.