Adevarul.ro

Locuind în garsoniere şi mulţi dintre ei fără salariu, singaporezii cei mai săraci beneficiază totuşi de o plasă socială asigurată de stat şi o duc mai bine decât săracii din China, India sau persoanele fără adăpost din SUA.

La recentul Forum Economic de la Davos, premierul singaporez Lee Hsien Loong afirma că ţara sa asigură „fiecărui cetăţean o bază de la care să pornească” prin educaţie, asistenţă de sănătate şi un sistem public de locuinţe. Aproximativ 80% dintre singaporezi locuiesc în case de la stat. Familiile cu venituri mici sunt elibigile pentru închirierea de garsoniere cu suprafaţă medie de 30 de metri pătraţi sau apartamente cu două camere de 40-45 de metri pătraţi de la Unitatea de stat pentru locuinţe şi dezvoltare. Chiriile lunare pentru garsoniere variază între 23 de dolari singaporezi şi 205 dolari singaporezi, iar cele pentru apartamentele cu două camere între 44 de dolari singaporezi şi S$275.

Chiar dacă Singapore este cunoscut ca un stat prosper şi un hub financiar, mulţi oameni au nevoie de ajutor, spune Huang Jing Jing, un voluntar care face muncă în folosul comunităţii de 30 de ani. Wan Zaleha este un alt exemplu de muncă în folosul singaporezilor aflaţi în nevoie. De şase ani femeia în vârstă de 72 de ani face voluntariat ajutând persoanale defavorizate care trăiesc în garsonierele sărăcăcioase din cartierul ei. Ea însăşi locuieşte într-o astfel de garsonieră închiriată de la stat şi nu este angajată.

Sistemul de locuinţe publice

„Chiar dacă sărăcia nu este manifestă în Singapore, ea există”, spune Laurence Lien, director al ONG-ului non-profit National Volunteer & Philanthropy Centre, citat de BBC. El dă exemplul unui prieten al său, profesor de liceu, care i-a spus că jumătate dintre elevii săi s-au prezentat în prima zi de şcoală fără manuale pentru că părinţii nu au avut bani să le cumpere.

În Singapore nu există un prag oficial al sărăciei. Ministerul pentru Dezvoltare Comunitară, Tineret şi Sport ajută cele 20% gospodării cu cele mai mici venituri. Dar discrepanţele sunt mari. Potrivit unui studiu publicat de Departamentul de Statistică în 2011, venitul mediu lunar al unei gospodării din categoria celor mai săraci 10% singaporezi,  cu cel puţin un membru angajat, era de 1.581 de dolari singaporezi. Cei mai săraci 1,4 miliarde de oameni ai lumii au trăit cu  $1.25 sau mai puţin pe zi în 2005, potrivit estimărilor Băncii Mondiale publicate în 2008. Aşa că singaporezii săraci nu o duc mai rău decât săracii din India sau China.

Defavorizaţii

Chiar dacă Singapore are o plasă de siguranţă socială extensivă iar singaporezii se bucură de locuinţe subvenţionate, de asistenţă de sănătate şi educaţie, aşa cum spun autorităţile, există şi cetăţeni cu salarii mici care nu sunt eligibili pentru asistenţă publică. Este cazul unei femei care şi-a făcut o operaţie de piele abia când un donator i-a plătit-o. Soţul ei şi-a pierdut locul de  muncă după ce a fost spitalizat în octombrie 2011 iar cuplul nu are alte venituri.

Şomajul este totuşi foarte scăzut în Singapore - de numai 2%, un record al ultimilor 14 ani, dar un studiu din 2008 arată că o treime din cei care locuiesc în garsoniere n-au niciun venit.