De ce sunt anchetaţi ONG-iştii străini în Egipt

Un bărbat cu o mască împotriva gazelor lacrimogene trece prin zona unde au avut loc ciocniri între forţele de securitate şi protestatari. Armata acuză implicarea unor forţe străine care încearcă să destabilizeze Egiptul.

Consiliul Suprem al forţelor armate a pornit o operaţiune împotriva ONG-urilor cu finanţare străină care promovează democraţia şi drepturile omului. Acestea joacă un rol esenţial şi în tranziţia democratică. Washingtonul ameninţă deja cu tăierea ajutoarelor militare. Berlinul în schimb este obişnuit cu problemele întâmpinate de fundaţiile sale.

După ce autoritatea militară de la Cairo a operat razii în sediile filialelor locale ale unor organizaţii nonguvernamentale americane precum National Democratic Institute (NDI), International Republican Institute (IRI) şi Freedom House, precum şi al fundaţiei germane Konrad Adenauer, 44 de persoane au fost trimise în judecată pe motiv că operează ilegal în Egipt iar organizaţiile pentru care lucrează se bazează pe finanţări străine ilicite.

Trei senatori americani au avertizat la scurt timp că acest gest riscă să ducă la „o ruptură catastrofală” între Egipt şi SUA. „Criza actuală cu guvernul egiptean a atins un asemenea nivel că ameninţă prietenia de lungă durată dintre cele două ţări”, se arată în comunicatul semnat de senatorii republicani John McCain şi Kelly Ayotte şi Joe Lieberman.  Ei fac apel la renunţarea la urmărirea penală împotriva ONG-iştilor, la restituirea bunurilor lor confiscate şi la acordarea permisiunii de a părăsi teritoriul egiptean. Un alt senator american Lindsay Graham, cât şi secretarul de stat Hillary Clinton,  avertizaseră ieri că SUA ar putea tăia ajutorul militar american de 1,3 miliarde de dolari pe an pentru Egipt. Şi reprezentanţi ai Human Rights Watch au cerut guvernului egiptean să renunţe la acuzaţiile împotriva ONG-iştilor pentru care „finanţarea străină este vitală”.

Fundaţiile politice

Fundaţii afiliate unor partide politice precum cea creştin-democrată Konrad Adenauer, Friedrich Ebert, afiliată SPD, sau Heinrich Boell, afiliată verzilor au jucat un rol important în Egipt, dar şi în alte ţări autocrate precum Belarus, în promovarea democraţiei şi a drepturilor omului, scrie revista germană Spiegel. În timpul Primăverii arabe, ele i-au ajutat logistic pe protestatari. Organizarea de seminarii despre libertatea presei şi cultivarea de relaţii cu opoziţia de către acestea n-au fost văzute cu ochi buni nici de regimul Mubarak, şi nici de Consiliul Suprem al Forţelor armate care deţine puterea în prezent. Pentru conducerea militară a Egiptului, fundaţiile sunt o extensie a politicii externe germane şi sunt periculoase pentru că, spre diferenţă de diplmaţi, ele pot menţine un contact permanent cu grupurile de opoziţie. Această dualitate  de independenţă formală şi de proximitate de guvernul german a trezit neîncrederea generalilor, care suspectează că acestea ţin legătura şi cu serviciile de informaţii germane.

Acuzaţii asemănătoare le-au fost aduse fundaţiilor Konrad Adenauer şi Friedrich Ebert şi în Turcia, chiar dacă acestea aveau birouri la Ankara şi Istanbul, de 28 de ani, respectiv 24 de ani. În 2002, procurorul general de la Curtea de Securitate din Ankara a introdus proceduri împotriva a patru fundaţii germane, acuzate că reprezintă o ameninţare la adresa securităţii şi unităţii naţiunii turce prin faptul că ar avea legături cu Serviciul german de informaţii externe BND. Chiar dacă acuzaţiile au fost ridicate în 2003, atitudinea guvernului faţă de aceste fundaţii rămâne ostilă, susţine Ulrike Dufner, directoare al biroului Fundaţiei Heinrich Boell de la Istanbul.

În Egipt, sediul Fundaţiei Konrad Adenauer a fost percheziţionat, autorităţile au confiscat computere şi documente sub pretextul că „Fundaţia şi-a deschis birouri ilegal în Egipt, fără o licenţă din partea puterii, ceea ce încalcă legea”.

Pe lângă fundaţiile politice germane, razia a vizat şi filiale ale ONG-urilor americane apropiate de cele două partide mari: National Democratic Institute şi International Republican Institute, dar şi grupuri de apărare ale drepturilor omului critice la adresa regimului, precum Freedom House. „Am fost acuzat că sunt un fugitiv americano-egiptean şi că gestionez o filială a unei organizaţii internaţionale fără licenţă din partea guvernului egiptean. Mai mult, mi se reproşează ca am primit şi acceptat bani de la organizaţiile internaţionale pentru implementarea de activităţi interzise de lege şi care violează suveranitatea statului”, scrie Sherif Mansour, director de programe pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord într-un comentariu pentru Foreign Policy.

Născut în Egipt, el a plecat în SUA în 2006 după ce preşedintele Mubarak şi-a înteţit prigoana împotriva coaliţiei naţionale de ONG-uri pentru apărarea drepturilor omului pe care o conducea. Întors în Egipt după căderea regimului, Mansour susţine că legile pe care Consiliul suprem al forţelor armate le foloseşte în prezent împotriva ONG-iştilor şi a activiştilor pentru drepturile omului sunt reminiscenţe ale sistemului politic creat de Mubarak, menit să oprime şi să controleze societatea civilă. Un exemplu în acest sens este legea ONG-urilor din 2002, care le cere acestora să obţină aprobare prealabilă din partea autorităţilor pentru toate finanţările pe care le primesc. În opinia sa, vechile structuri de putere se opun vehement rolului fundaţiilor în pregătirea tranziţiei democratice, prin traininguri, programe de schimb, granturi, activităţi de advocacy şi împărtăşirea de bune practici de către experţi. Mansour este însă convins că egiptenii îşi vor continua protestele în stradă împotriva celor care vor să le fure revoluţia, cu sau fără ajutorul fundaţiilor.