2012, anul decis de cetăţeni

Scrutinele prezidenţiale din state puternice precum Franţa, Rusia şi SUA ţin capul de afiş şi ar putea produce transformări semnificative la nivel global. Alte 59 de competiţii electorale vor afecta 53% din populaţia lumii. În anul cetăţenilor se va decide şi viitorul monedei euro.

Dacă 2011 a fost anul revoltelor arabe şi al indignaţilor europeni de tot felul, un an în care au căzut Mubarak, Ben Ali, dar şi Berlusconi sau Papandreu, 2012 va fi anul cetăţenilor, care îşi vor putea schimba liderii în multe părţi ale lumii. Intrăm într-o eră a reînnoirii democraţiei însăşi, scrie Vidar Helgesen într-o analiză pentru OpenDemocracy. În opinia sa, aspiraţia cetăţenilor obişnuiţi către demnitate şi democraţie, manifestată în revoltele arabe, a reuşit în premieră să triumfe în faţa forţei organizate a statelor represive din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord şi fără susţinerea Occidentului.

Cetăţeanul se opune politicii de modă veche, elitistă şi coruptă şi e dispus să se implice activ. Chiar cei care trăiesc sub regimuri autoritare revendică un loc în politica ţărilor lor şi se opun, la fel ca şi cei care trăiesc în democraţii, procesului politic actual. Principala provocare în era cetăţenilor va fi de a găsi căi de a întări influenţa cetăţenilor asupra procesului democratic, în dauna elitelor politice, consideră Vidar Helgesen, secretar general al International Institute for Democracy and Electoral Assistance. 

Chiar schimbarea de ştafetă din China - Xi Jingping şi Li Keqiang în locul actualului preşedinte Hu Jintao şi a premierului Wen Jiabao - ar putea să nu se producă atât de lin, având în vedere că nemulţumirile chinezilor cresc – vezi şi cazul Wukan. În plus 70% din leadershipul ţării va fi înnoit.

Scrutinuri cu miză mare pentru stabilitatea regională vor avea loc şi în Coreea de Sud (îngrijorată de transferul de putere din nordul comunist), Taiwan, Mexic, Venezuela, Iran şi Palestina, dar şi în ţări africane precum Senegal, Mali sau Kenya. Dacă unele dintre aceste alegeri şi schimbări de leadership  vor fi doar un schimb de persoane, altele vor da ocazia unor dezbateri fundamentale despre viitorul acestor ţări, spune cunoscutul comentator Fareed Zakaria. 

Deteriorarea economiei

De abia scăpate de regimurile autoritare, statele postrevoluţionare din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord devin scena unor conflicte sociale. Pe termen scurt, obţinerea libertăţii politice tinde să acutizeze probleme economice precum pagubele suferite de sectoare-cheie: turismul, dar şi retragerea investiţiilor străine. O combinaţie de revolte populare, reforme, represiune şi chiar conflicte militare se va răspândi în şi mai multe ţări în 2012, scrie Martin Shaw, profesor de relaţii internaţionale în Spania, într-o analiză pentru Open Democracy. În opinia sa, multe ţări europene se vor polariza puternic pe fondul austerităţii impuse de guvernele lor iar politicienii şi populaţia vor căuta ţapi ispăşitori inclusiv în rândul minorităţilor.

Întrebarea pe care şi-o pun toţi europenii: "Va supravieţui moneda euro?" va trebui să primească un răspuns în 2012 când nu mai târziu de luna martie va fi formalizată uniunea fiscală printr-un tratat interguvernamental. Alternativele Europei sunt – fie să continue pe calea unei integrări politice şi economice tot mai puternice sau să se întoarcă la disputele statale din trecut, scrie Charles Recknagel pentru ISN Security Watch. Sancţionarea ţărilor din zona euro care nu-şi respectă promisiunile de austeritate este, în opinia sa, o măsură fără precedent de transfer a suveranităţii naţionale către Bruxelles. Iar ratificările ideii de mai multă Europă prin recurs la popor ar putea să aducă surprize neplăcute pentru guverne. Mai ales că în ţările din sud creşte sentimentul anti-german, Berlinul fiind perceput ca cel care le impune austeritatea.

În statele membre UE din afara zonei euro se manifestă deja o opoziţie tot mai zgomotoasă faţă de noile contribuţii financiare destinate salvării monedei comune. În timp ce premierul ceh a respins participarea fiecărei ţări membre UE cu o contribuţie de 200 de miliarde de euro la suplimentarea pachetului Fondul Monetar Internaţional pentru a susţine ţările cu datorii mari, în Polonia mii de oameni au ieşit pe străzile capitalei pentru a protesta împotriva integrării mai puternice implicate de pactul pentru uniunea fiscală. Şi asta în ciuda faptului că autorităţile au susţinut pactul. 

Nici economia germană nu va fi scutită de probleme în 2012. Ea ar putea să cunoască o creştere economică modestă de doar 0,5% anul acesta odată ce comenzile din statele puternic îndatorate precum Grecia, Spania şi Italia scad, scrie revista Spiegel. Semnele economice ale anului nou nu sunt bune mai ales că mari sume de bani, aproximativ 475 de miliarde de dolari potrivit Citigroup, vor trebui refinanţate curând de ţările din zona euro.