Cum trebuie să acţioneze UE în cazul conflictului dintre Armenia şi Azerbaidjan

Ramil Safarov (centru) împreună cu doi tovarăşi de arme

Graţierea ucigaşului unui ofiţer armean de către regimul de la Baku a ridiculizat UE, care pompează milioane de euro în Azerbaidjan pentru ca această ţară a Parteneriatului Estic să-şi reformeze justiţia, scrie Hrant Kostanyan, cercetător la Centre for European Policy Studies (CEPS), pentru EU Observer. UE ar trebui să suspende fondurile alocate şi cooperarea energetică cu Baku, recomandă expertul.

Preşedintele azer Ilham Aliev a semnat decretul de graţiere a lui Ramil Safarov, condamnat pentru crimă de un tribunal ungar, la numai opt zile după ce UE a promis Azerbaidjanului 19,5 milioane de euro pentru reforma sistemului de justiţie şi migraţie a ţării.

Hrant Kostanyan consideră că extrădarea criminalului de către autorităţile ungare în Azerbaidjan are implicaţii grave asupra modelului de justiţie democratică pe care UE îl implementează acasă şi în vecinătate. Dacă acesta nu contează în ţările partenere, despre ce parteneriat mai e vorba? Ca urmare, în opinia sa, Înaltul reprezentant pentru politică externă al UE şi comisarul pentru politica de vecinătate ar trebui să condamne ferm extrădarea şi graţierea.  Deocamdată doar Casa Albă şi-a exprimat îngrijorarea şi dezamăgirea faţă de acţiunea autorităţilor ungare şi azere. Catherine Ashton ar trebui să convoace Consiliul de afaceri externe pentru a cere explicaţii ministrului de externe ungar.

Kostanyan mai atrage atenţia că UE nu trebuie să facă distincţii în privinţa unor cazuri similare de încălcare a unor norme europene. A pedepsi doar Belarus pentru numeroase violări ale drepturilor omului şi a permite încălcări similare Azerbaidjanului arată incoerenţa şi inconsistenţa noului serviciu de acţiune externă. În opinia expertului de la CEPS, UE ar trebui să suspende alocarea de fonduri pentru o ţară care nu „respectă libertatea, democraţia, libertăţile fundamentale şi statul de drept”.

Statut special

Azerbaidjanul s-a bucurat de-a lungul timpului de un statut aparte în Parteneriatul Estic. Importanţa sa strategică pentru UE a fost supraestimată şi de accea n-au existat sancţiuni sau avertismente, explică Lilit Gevorgyvan, analistă specializată pe spaţiul CSI la IHS Global Insight. Baku a contează datorită conductei europene Nabucco, care ar reprezenta o alternativă la importul de gaz rusesc, dar care întârzie să se  materializeze, apropierii sale de Iran şi a relaţiilor sale militare strânse cu Israelul. Spre deosebire de Belarus sau Uzbekistan, Azerbaidjanul n-a fost niciodată sancţionat de UE, constată şi analista.

În opinia lui Gevorgyan, glorificarea crimei este un exerciţiu de propagandă al guvernului azer care va avea consecinţe negative atât asupra reputaţiei  Baku-ului, cât şi a Budapestei şi a UE. În plus, soluţionarea conflictului îngheţat din Nagorno-Karabah va deveni şi mai dificilă acum că armenii pot invoca faptul că revenirea sub autoritatea azeră le-ar pune vieţile în pericol. În cazul declanşării unui război, eventualitate pentru care autorităţile armene s-au declarat pregătite, Azerbaidjanul ar putea fi lovit în sectorul său economic cheie – cel energetic.