Viktor Orbán caută un leagăn, şi mântuirea, în Asia
0Ostracizat în Europa pentru derivele sale autoritare, guvernul maghiar se angajează într-o politică de „deschidere spre Est". În căutarea sa de noi aliaţi în Est, el invocă acum presupusa descindere a maghiarilor din triburile Asiei Centrale, un alt mit întreţinut de extrema-dreaptă maghiară.
Articol preluat din Presseurop.eu/ro, revistă a presei europene, în zece limbi.
Europa, pieţele financiare şi investitorii se obişnuiseră cumva cu politica economică neortodoxă a guvernului lui Viktor Orbán. Dar iată că în toiul verii, când şi Bursele par să fie cuprinse de toropeală, partidul maghiar la putere a decis să surprindă mergând să susţină un festival obscur care promovează legăturile între naţiunea maghiară şi triburile din Asia Centrală, în cadrul turanismului [curent ideologic care propovăduieşte unirea urmaşilor triburilor turcice din Asia Centrală].
Această mişcare este de altfel legată de actuala şi de fosta extrema-dreaptă maghiară. Şi, în mod clar, un nou subiect de discordie între Budapesta şi restul Europei.
Între 10 şi 12 august trecut, aproape 250. 000 de oameni au participat, în pusta [stepă maghiară], aproape de micul oraş Bugac, în centrul Ungariei, la al patrulea festival Kurultaj, o întâlnire între triburile şi popoarele care revendică apartenenţa la o tradiţie turanică. S-a considerat mai întâi că turanienii veneau din Iran, apoi din Turcia, înainte ca unele popoare din Asia Centrală să pretindă, mai târziu, că erau descendenţii turanienilor. Dar astăzi, majoritatea specialiştilor sunt de acord să spună că această ultimă teorie nu este decât o legendă modernă.
Un element al ideologiei fasciste
În Ungaria, turanismul – ideea că maghiarii sunt urmaşii turanienilor – a câştigat popularitate în cercurile de dreapta, mai ales în perioada interbelică. O parte a elitei maghiare căuta astfel să treacă de complexul născut din Tratatul de la Trianon, prin care Ungaria îşi pierdea două treimi din teritoriul său şi o treime din populaţie.
Mult mai periculos decât Turán I – unicul tanc maghiar al celui de-al doilea război mondial, construit sub licenţă Škoda – turanismul a fost un element constitutiv al ideologiei fasciştilor maghiari conduşi de Ferenc Szálasi. Membrii actuali şi partizanii partidului de extrema-dreaptă Jobbik, care se distinge prin deschiderea sa faţă de ideile anti-semitismului, se referă direct la nemestnicia lui Szálasi.
Cu un dram de cinism şi de ironie, s-ar putea spune că Jobbik susţine în public declaraţiile anti-israeliene ale liderilor iranieni nu numai din ideologie, ci şi pentru că este convins că maghiarii şi iranienii au strămoşi comuni.
"A regăsi rădăcinile naţiunii maghiare"
Anul acesta, festivalul Kurultaj din Bugac, care până nu demult era asociat mai ales cu Jobbik, a devenit pentru prima oară un eveniment semi-oficial. Potrivit agenţiei de ştiri MTI, Márton Gyöngyösi, vice-preşedinte al Jobbik (şi de asemenea vice-preşedinte al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului), ar fi insistat, în timpul unei conferinţe de presă organizată la sfârşitul săptămânii trecute, asupra necesităţii de a regăsi rădăcinile naţiunii maghiare în est şi asupra minciunii teoriei fino-ugrice "pe care duşmanii maghiarilor încearcă să le-o instileze".
Gyöngyösi a salutat politica oficială de "deschidere spre est" a guvernului. Dar, pentru Budapesta, această căutare de aliaţi în Asia nu este, de fapt, decât o încercare de a compensa izolarea diplomatică în care se află astăzi în Europa. Şi în acest scop, un turanism desprăfuit se potriveşte foarte bine. (…)
Se încarcă comentariile...
