Ungaria recuperează gigantul energetic MOL

Chiar dacă este puternic îndatorată, Ungaria revine asupra privatizărilor din anii ’90 şi îşi renaţionalizează activele strategice.

Budapesta a cheltuit 1,88 de miliarde de euro la sfârşitul lunii mai pentru a recupera 20% din acţiunile MOL, cea mai mare întreprindere de petrol şi gaz din ţară, de la grupul rusesc Surgutneftegas. Această achiziţie este o revanşă simbolică în faţa unor puteri care au dominat ţara în trecut: Austria şi URSS, scrie corespondenta Le Monde la Viena.

Anunţul ministrului ungar al dezvoltării naţionale, Tamas Fellagi, potrivit căruia „era privatizărilor s-a încheiat” este simptomul unui fenomen mai larg de renaţionalizare a economiilor din UE, confruntate cu criza şi mondializarea.

Ungaria a fost una dintre ţările cele mai deschise pentru investiţiile străine din fostul bloc comunist. În prezent, 80% din PIB-ul ungar provine de la întreprinderile germane, austriece, britanice, franceze sau chineze.

Afacerea MOL a fost însă o excepţie, desele schimbări de acţionariat trezind controverse puternice. La un moment dat aceasta a intrat şi în atenţia Comisiei Europene pentru că OMV devenise acţionar majoritar şi a încercat să-şi asigure controlul total asupra MOL printr-o ofertă publică de cumpărare.

Cum MOL deţine rafinării şi o reţea de distribuţie extinsă, cu filiale în toată fosta Iugoslavie, nu numai guvernul social-democrat al premierului de la acea vreme Ferenc Gyurcsani s-a opus unei asemenea concentrări, ci chiar şi Bruxelles-ul, îngrijorat de statutul dominant al OMV în regiune.

Apoi a venit rândul ruşilor să încerce să pună mâna pe MOL. Surgutneftegas a cumpărat acţiunile austriecilor de la OMV, sperând să obţină astfel un bilet de intrare pe piaţa est-europeană. Dar instanţele administrative şi de judecată ungare au blocat înscrierea ruşilor ca acţionari în Registrul comerţului şi deci exercitarea drepturilor lor în Consiliile de administraţie.

Nici întâlnirile tete-a-tete dintre Orban şi Putin n-au schimbat nimic şi n-au deblocat acest dosar sensibil, chiar dacă Ungaria este foarte dependentă de gazul rusesc. Surse din mediul de afaceri ungar susţin însă că cei doi lideri s-ar fi înţeles iar ruşilor le-ar fi fost promise mari contracte precum cel pentru metroul din Budapesta şi o implicare în centrala nucleară de la Paks.

Acţiunile ruse costă însă statul ungar cam 2 procente din PIB, bani care vor fi alocaţi din restul de 3 miliarde de euro rămase din împrumutul primit de la FMI în 2008.  „Aceasta este ironia istoriei: Gardianul ortodoxiei neoliberale va ajuta Ungaria să-şi recupereze suveranitatea energetică”, concluzionează corespondenta „Le Monde”.