Umbra lui Gaddafi asupra alegerilor din Libia

Libienii au ieşit în număr mare, cu mult entuziasm, să aleagă Parlamentul care va elabora viitoarea Constituţie. Dar tranziţia către democraţie este departe de a fi garantată. Diviziunile regionale, miliţiile necontrolate şi cultura politică promovată agresiv de Gaddafi rămân o moştenire grea.

Potrivit legii electorale, doar 80 dintre cele 200 de mandate parlamentare sunt alocate partidelor, restul de locuri fiind rezervate pentru candidaţii individuali. Se încearcă astfel prevenirea ascensiunii unui nou Gaddafi, dar în mod ironic sunt puţini candidaţii care au un profil naţional, aceştia fiind ori foşti exilaţi sau oameni ai fostului regim, scrie revista Foreign Policy.  Ca urmare a politicilor lui Gaddafi  de reprimare brutală a oricărei opoziţii, civice sau politice, noile partide libiene precum Partidul Naţional Centrist, condus de fostul premier Ali Tarhouni, sau Al-Watan, condus de Abdelhakim Belhaj, stau mai ales în persoana a unuia sau doi lideri. Iar noul Parlament riscă să fie foarte fragmentat, „un amestec bizar de partide politice noi, lideri de miliţii, şefi tribali şi islamişti”, avertizează FP.

O altă problemă sunt diviziunile regionale din Libia între mai multe centre de putere, care acum îşi urmăresc interesele independent odată cu căderea centrului Gaddafi. Aceste diviziuni sunt amplificate şi de incapacitatea lui Gaddafi de a crea instituţii viabile, de exemplu o armată naţională puternică care să poată să ţină sub control miliţiile, care acţionează acum pe cont propriu, invocând legitimarea revoluţionară. Localismul extrem se explică şi prin incapacitatea Ghidului de a crea un sentiment de apartenenţă la şi de a contrui o identitate naţională libiană. Până la urmă Gaddafi n-a acţionat ca un liant, garant al stabilităţii şi echilibrului, ci a instensificat conflictele regionale, subjugând mai puternic estul rebel, de unde a pornit şi mişcarea împotriva lui. În prezent Benghazi a protestat împotriva subreprezentării sale în Congresul Naţional General, noul Parlament. La fel oraşele care înainte erau fiefuri ale lui Gaddafi, Sirte şi Beni Walid au acuzat acţiuni de vandalizare şi jafuri comise de miliţiile scăpate din frâu sub pretextul eliminării unor susţinători ai fostului regim.

Reguli de integritate

În plus, mulţi dintre candidaţii din aceste oraşe nu îndeplinesc „criteriile de lustraţie”, care interzic orice legături cu Gaddafi. Oricine l-a glorificat pe Gaddafi în media sau în orice altă arenă publică, a avut vreo legătură de afaceri cu fii lui dau cu alţi oficiali din regimul lui sau a făcut studii aprofundate a Cărţii Verzi a Ghidului nu are dreptul să candideze.

Liberalii, înaintea islamiştilor

Deocamdată Alianţa liberalilor revendică victoria în alegerile parlamentare din Libia, dar islamiştii mizează pe performanţa candidaţilor independenţi care ar putea înclina balanţa în favoarea lor. Partidul Justiţiei şi Construcţiei (JCP) afiliat Frăţiei Musulmane libiene s-a prezentat cu cel mai mare număr de candidaţi în cursa parlamentară. Iar reprezentanţii acestuia speră să repete succesul obţinut de Frăţia Musulmană în Egipt, al cărui candidat Mohameed Mursi a ajuns preşedinte. Totuşin liderii Frăţiei libiene au evitat să-l menţioneze pe Mursi în discursurile lor pentru a nu se expune acuzaţiilor de susţinere din străinătate sau de afilieri străine.

„Succesul islamiştilor în alegerile parlamentare depine în mare parte de ce se va întâmpla în Benghazi, care este un fief tradiţional al islamiştilor”, spune Abdel Hakim Belhaj, preşedintele nou-înfiinţatului Partid al Patriei, care candidează pe o platformă naţionalistă. Chiar dacă face referinţă la valorile islamice, partidul se declară mai interesat de cetăţenia activă decât de religie şi are candidate care nu poartă hijab-ul.