Ruşii plâng ce-au pierdut o dată cu Gaddafi

Spre deosebire de occidentali, liderii ruşi nu-s atât de entuziasmați de moartea dictatorului libian.

Moscova acuză NATO pentru uciderea lui dictatorului libian, cu care Rusia semnase acorduri pentru vânzarea de armament şi proiecte de infrastructură de circa 10 miliarde de dolari.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că rebelii libieni au încălcat Convenţiile de la Geneva atunci când l-au împuşcat pe Gaddafi şi că fostul lider libian ar fi trebuit tratat ca prizonier de război. Lavrov a solicitat demararea unor investigaţii, întrucât un astfel de atac ieşea din atribuţiile NATO definite de rezoluţia ONU. „Atacurile aer-sol nu au nimic în comun cu zona de interdicţie aeriană”, autorizată de Consiliul de Securitate, a spus ministrul rus, citat de Radio Free Europe.
Şeful Centrului de Informare Politică din Moscova, Aleksei Mukhin, a apreciat că „în final, s-a dovedit că adevărata misiune NATO în Libia era uciderea lui Gaddafi. Acest fapt este demonstrat şi de anunţul făcut de Secretarul General, Anders Fogh Rasmussen, imediat după ucidere, că războiul s-a sfârşit.” În timp ce cotidienele vestice titrau cu entuziasm moartea fostului lider libian, Mukhin preciza că Rusia l-a considerat dintotdeauna un aliat de încredere: „Pentru noi, el a fost întotdeauna un lider legitim, deşi mass-media occidentală l-a descris drept un canibal.”
Totuşi, Rusia nu şi-a folosit puterea de veto în februarie, când Consiliul de Securitate a impus o zonă de interdicţie aeriană asupra Libiei. Moscova a avertizat însă Occidentul să nu folosească rezoluţia în scopul înlăturării lui Gaddafi. 
În prezent, ruşii ar putea pierde 10 miliarde de dolari investiţi în vânzarea de armament şi proiecte de infrastructură în Libia, deoarece majoritatea acordurilor au fost semnate de Gaddafi. Moscova s-a arătat sceptică în ce priveşte perspectiva formării unui regim politic stabil post-Gaddafi, însă a recunoscut Consiliul Naţional de Tranziţie în septembrie, într-o ultimă încercare de a-şi salva sumele investite.
Culoarea nedorită a primăverii
Kremlinul s-a arătat de la început îngrijorat de Primăvara Arabă, considerând-o extensia „revoluţiilor colorate” din perioada 2003-2005, care s-au soldat cu venirea la putere a unor guverne pro-occidentale în Georgia, Ucraina şi Kîrgîzstan. Analistul moscovit Aleksandr Golts a apreciat că revoltele „nu provin din procesele interne din aceste state, ci din intervenţiile externe.” Golts a adăugat: „Conducătorii ruşi sunt paranoici că Vestul ar putea organiza, la un moment dat, un fel de revoluţie colorată.”
Senatorul american John McCain a alimentat aceste temeri atunci când a declarat pentru BBC că uciderea lui Gaddafi ar trebui să reprezinte un avertisment pentru dictatorii lumii, făcând referire în mod special la premierul Vladimir Putin şi la preşedintele sirian Bashar al-Assad.