Reducerile militare ale Vestului amplifică temerile Estului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Şi americanii şi vest-europenii îşi reduc bugetele militare. Cu ce efecte asupra poziţiilor euro-atlantice? Şi cine mai poate garanta securitatea est-europenilor? FP România online a consultat o serie de analişti internaţionali.

În ultimele săptămâni, Casa Albă a fost ţinta unor presiuni masive pentru anunţarea unui plan de reducere a deficitului bugetar. Pe acest fond, la 13 aprilie, preşedintele Obama părea dispus să se atingă până şi de Sfântul Graal al bugetului american: cheltuielile Departamentului Apărării. „În ultimii doi ani, Bob Gates a eliminat cheltuielile inutile, economisind în jur de 400 de miliarde dolari. Cred că putem face asta din nou. Trebuie nu doar să eliminăm risipa, dar trebuie să avem în vedere o reevaluare, o revizuire fundamentală a misiunilor Americii, a capacităţilor şi a rolului nostru într-o lume în schimbare” a spus Obama.

Avertismentele lui Gates


Mesajul este foarte sensibil. Preşedintele pare să dea undă verde restructurării prezenţei militare americane în lume. Status-quo-ul nu poate fi susţinut din punct de vedere financiar. Însă, consecinţele unei eventuale diminuări a amprentei militare globale americane nu sunt nici pe departe neutre. Ba dimpotrivă, ele sunt foarte riscante.

Cel puţin asta îl preocupă în ultima vreme pe Robert Gates: ”Ne restrângem responsabilităţile globale de securitate pe riscul nostru. O restrucuturare generată de tăieri mioape ar putea conduce mai târziu la consecinţe mult mai costisitoare şi mai tragice, aşa cum s-a mai întâmplat în trecut. Ar trebui să învăţăm din experienţa noastră de după Primul Război Mondial că reducerile drastice, în dimensiune şi forţă, ale armatei SUA cresc posibilitatea conflictului armat”, avertiza şeful Pentagonului la jumătatea lunii februarie. Rezultatul? Creşte probabilitatea curselor de înarmare regionale, a proliferării balistice şi nucleare, iar golul lăsat de retragerea Washingtonului ar putea fi imediat umplut de către rivalii Americii.

Hipotermie geopolitică

„La fel cum un corp care suferă de hipotermie îşi abandonează extremităţile pentru a-şi conserva temperatura organelor vitale, Obama şi Gates par să recunoască că o armată americană diminuată ar trebui să se restrângă pentru a-şi proteja interesele în spaţii vitale precum regiunea indo-pacifică, lăsându-i pe aliaţii din alte zone ale lumii să se descurce cum pot ei mai bine”, crede Robert Haddick de la Small Wars Journal.

Supraextinderea fiscală, recesiunea economică, tendinţele demografice care vor încărca şi mai mult nota de plată a unui buget federal deja în deficit par să pună tot mai mult sub semnul întrebării rolul tradiţional al SUA, de manager al balanţelor de putere din Europa, Orientul Mijlociu sau Extremul Orient. Dacă tendinţele se menţin, America ar putea deveni mai puţin interesată de nevoile lumii şi mult mai preocupată de ceea ce îşi permite.

Şi totuşi, problema nu se reduce doar la un simplu calcul matematic. Tăierile nu pot fi doar contabile, ci ar trebui ancorate într-un registru strategic. În cele din urmă, totul se reduce „la necesitatea alegerii. Astăzi, înseamnă a alege dintr-o listă descuranjantă: să rezişti răspândirii Islamului radical, să limitezi ambiţia iraniană de a domina Orientul Mijlociu, să îndiguieşti ascensiunea Chinei ca rival economic, să oferi protecţie împotriva reconquistei ruse a Europei de Est. Caracteristica definitorie a politicii externe a lui Obama a fost nu doar eşecul de a prioritiza, ci şi eşecul de a recunoaşte necesitatea de a o face. O succesiune de discursuri care spun în esenţă că eu nu sunt George W. Bush nu poate să substituie o strategie”, observa istoricul Niall Ferguson într-un articol publicat în Newsweek.

Bumerang european

Şi în Europa, cuvântul de ordine pare să fi devenit cel de austeritate bugetară. Mai ales în zona apărării. Mai toate statele anunţă reduceri masive a finanţărilor militare şi în consecinţă a misiunilor. Dar, oare afectează aceste tăieri credibilitatea articolului 5 al NATO? Mai ales într-un moment în care, pe canale private se pune problema diminuării prezenţei americane în Europa? FP România online l-a consultat pe Tomas Valasek, de la Centre for European Reform din Londra, una dintre cele mai prolifice voci estice pe probleme de securitate euroatlantică:

„Foarte simplu spus, ele nu ajută. Pe de o parte, americanii îşi reduc cheltuielile, dar consecinţa imediată este aceea că o parte dintre aliaţi devin mult mai nervoşi. Pentru mulţi dintre aliaţi întrebarea reală devine: sigur că apreciem exerciţiile militare comune şi planurile de apărare, dar dacă nu o sa aveţi trupe predislocate în Germania, oare cum veţi conferi acestor planuri o dimensiune reală? Această teamă o să rămână undeva în background, dar nu va deveni foarte vizibilă, atâta vreme cât relaţiile cu Rusia vor fi calde. Atâta timp cât relaţia dintre central-europeni şi Rusia rămâne benignă, mă aştept ca ei să-şi facă cunoscute Washingtonului preocupările faţă de reducerea trupelor americane din Europa, dar să nu facă din asta un scandal public.

Totul depinde de comportamentul Rusiei. Pe de altă parte, central europenii sunt ei înşişi angajaţi în tăieri masive ale chetuielilor de apărare. Această tendinţă reduce profund probabilitatea ca America să le ofere reasigurări în domeniul securităţii. De ce? Pentru că, în acel moment, Washingtonul va pune întrebarea: staţi un pic, dacă voi nu luaţi în serios propria apărare, de ce să o luăm noi? Într-adevăr, nu putem să fim mai catolici decât papa. Dacă aţi fi cu adevărat preocupaţi de credibilitatea articolului 5 şi de securitatea voastră, atunci aţi investi în apărare.

Legitimitatea central europenilor de a cere garanţii de securitate suplimentare va fi fără îndoială afectată de reducerile bugetare. Pe termen lung, pericolul este ca Alianţa să-şi piardă capacitatea de a manageria simultan mai multe crize. Va reuşi NATO să menţină credibilitatea garanţiei de apărare colectivă? Asta-i întrebarea.” (Fragment dintr-un interviu realizat în cadrul Forumului regional de Securitate de la Bratislava-Globsec, martie  2011 martie).


În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite