Raport BERD: Esticii cred din ce în ce mai puţin în democraţie

Maghiari protestând împotriva politicilor economice ale guvernului Orban. Studiul BERD arată un declin evident al susţinerii democraţiei în Ungaria.

Criza mondială a modificat semnificativ susţinerea democraţiei şi economiei de piaţă în majoritatea economiilor avansate, arată un raport al BERD.

Într-un moment în care sistemul economic se confruntă cu cea mai grea încercare de după Marea Crah, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a realizat un raport ce analizează modul în care susţinerea pentru democraţie şi economia de piaţă a înregistrat fluctuaţii dramatice ca urmare a recesiunii economice.
Raportul BERD, intitulat „Criza şi tranziţia: perspectiva oamenilor”, explorează motivele care stau la baza scăderii deosebit de accentuate a gradului de aderare la principiile democraţiei şi economiei de piaţă în noile state membre ale Uniunii Europene şi a creşterii surprinzătoare a acestuia în câteva alte ţări.
Acest raport analizează un volum important de date obţinute în urma unui sondaj efectuat pe un număr de aproximativ 39.000 de persoane, în principal din statele emergente ale Europei. Pe baza datelor existente, Raportul asupra tranziţiei ajunge la concluzia că atitudinea faţă de democraţie şi economia de piaţă poate fi explicată în parte prin experienţele avute de diversele grupuri individuale pe parcursul crizei.
Optimism sau pesimism, în funcţie de experienţă
Oamenii au devenit mai puţin înclinaţi spre susţinerea democraţiei în situaţiile în care criza i-a afectat mai dur comparativ cu ceea ce îşi amintesc despre crizele anterioare. Constatările raportului sugerează că economia de piaţă şi democraţia şi-au pierdut susţinerea în ţările mai avansate în procesul de tranziţie, întrucât acestea s-au confruntat cu un declin mai accentuat pe parcursul acestei crize faţă de recesiunile precedente, de la începutul şi de la jumătatea anilor '90. Prin comparaţie, criza actuală a fost în general mai blândă în CSI comparativ cu scăderea producţiei înregistrată după căderea comunismului.
De asemenea, raportul observă că cei care trăiesc în ţări occidentale democratice şi au fost afectaţi de recesiune au devenit mai puţin înclinaţi spre a alege democraţia şi economia de piaţă în favoarea altor sisteme.
Pe de altă parte, susţinerea pentru democraţie şi economia de piaţă a crescut efectiv, uneori foarte accentuat, în unele economii mai puţin avansate, mai ales în ţările fostei Uniuni Sovietice.
„Este în special cazul cetăţenilor afectaţi de criza din CSI, care percepeau un nivel ridicat de corupţie. Explicaţia ar putea fi că pentru aceste persoane criza a diminuat orice simpatie pe care ar fi avut-o faţă de sistemele controlate de stat.”, explică raportul.
Conform unui studiu realizat de BERD în 2006, Turcia, Muntenegru, Mongolia, Uzbekistan, Albania şi Tadjikistan se numărau printre statele din regiune unde democraţia se bucura de cea mai mare susţinere.  În ultimul studiu, acestora li s-au alăturat Georgia, Kazahstan, Belarus şi Armenia, ţară care a înregistrat cea mai mare schimbare în ceea ce priveşte gradul de susţinere a democraţiei pe parcursul ultimilor patru ani, cu o creştere de 28 de puncte, care a adus-o de pe locul 26 în regiune pe locul 2, imediat după liderul regional, Tadjikistan.
În rândul statelor avansate în tranziţie, susţinerea democraţiei a înregistrat o scădere deosebit de accentuată în Slovacia, Slovenia şi Ungaria, în Slovacia declinul fiind de peste 20 de puncte procentuale.
Impactul crizei
Raportul asupra tranziţiei evidenţiază şi impactul crizei asupra familiilor din regiunea aflată în tranziţie, cetăţeanul mediu fiind mai grav afectat de criză, conform raportului, comparativ cu cel din Europa occidentală.
Reducerea mai abruptă a consumului în regiunea BERD poate fi pusă pe seama şocurilor mai puternice, cum ar fi pierderea locurilor de muncă, precum şi a sistemelor de protecţie socială mai puţin eficiente existente în Europa emergentă pentru a face faţă acestor dificultăţi individuale.
Raportul abordează însă şi problema impactului creditelor bancare, în special sub aspectul datoriilor contractate înainte de criză, care este posibil să fi determinat vulnerabilitatea anumitor familii din regiunea în tranziţie. Se arată că, în timp ce creditul ipotecar a susţinut consumul în occident, acesta a avut un efect contrar în regiunea aflată în tranziţie, această tendinţă fiind legată în special de contractarea de credite ipotecare în valută în statele care s-au confruntat cu o depreciere majoră a monedei naţionale.