Puciul tăcut al armatei în Egipt: ce puteri şi-au luat generalii

Grafitti de protest faţă de conducătorii Consiliului Suprem al Forţelor Armate în Piaţa Tahrir din Cairo.

Înainte ca egiptenii să-şi voteze noul preşedinte, Consiliul Suprem al Forţelor Armate a introdus opt amendamente la constituţia interimară care îi consolidează puterea şi după alegeri. Potrivit acestora, preşedintele nu va putea controla armata iar aceasta va avea drept de veto asupra viitoarei Constituţii, care va sta la baza alegerii noului Parlament.

Armata a preluat practic atribuţiile de legiferare ale Parlamentului, care a fost dizolvat după ce Curtea Constituţională a declarat neconstituţională legea electorală care a stat la baza alegerii sale, pe motiv că o treime dintre mandate au fost alocate ilegal, locurile candidaţilor independenţi revenind unor partide. Tot militarii se vor ocupa de bugetul naţional şi de elaborarea unei noi Constituţii. Mai mult, noul preşedinte ales nu va avea nicio pârghie de control asupra armatei până când aceasta va preda puterea.

Consiliul Suprem al Forţelor Armate (SCAF) concentrează acum toate trei puterile în mâna sa – legislativă, executivă şi chiar judecătorească, după ce a trecut o lege de urgenţă care îi permite să judece pe orice egiptean într-un tribunal militar.

Între timp, numărătoarea voturilor şi disputa dintre cei doi candidaţi la preşedinţie, Mohammed Mursi din partea Frăţiei Musulmane şi Ahmed Shafiq, fost premier în timpul lui Mubarak, care susţin ambii că au câştigat, a servit de minune distragerii perfecte a atenţiei publicului de la acţiunile armatei, scrie revista germană Spiegel.

Rezultatul? „Preşedintele nu va putea să-l schimbe pe ministrul apărării sau pe membrii Consiliului şi nici să controleze sau să stopeze deciziile acestora”, spune comentatorul egiptean Aiman Sadshad.

La rândul său activistul pentru drepturile omului Hossam Bahgat spune, citat de Washington Post, că „prin acest act al armatei, Egiptul a părăsit de tot lumea Primăverii Arabe şi a intrat în domeniul dictaturii militare”. Şi reprezentanţi ai Frăţiei Musulmane au vorbit despre „un puci al generalilor împotriva întregului proces democratic din Egipt”.

Noile puteri ale armatei

1. Nu mai există un control civil asupra armatei. Comandantul suprem al armatei nu mai este preşedintele, ci şeful Consiliului Militar. Mai mult, Consiliul îşi va alege propriul lider iar preşedintele poate declara război doar cu aprobarea Consiliului.

2. SCAF şi-a luat dreptul de veto asupra viitoarei Constituţii care va fi elaborată. Dacă va ridica obiecţii la un articol, pasajul va trebui rescris de cei 100 de membri ai Adunării Constituante. Dacă procesul întâmpină dificultăţi majore, Consiliul poate dizolva Adunarea Constituantă şi să numească una nouă.

3. La momentul aprobării unei Constituţii, ea va trebui ratificată printr-un referendum. Dar un Parlament nou nu poate fi ales decât la o lună după organizarea acestuia. Ceea ce înseamnă că va exista o lungă perioadă de tranziţie, în care SCAF va deţine puterea legislativă şi va putea să-şi consolideze poziţia de putere. 

Până la desemnarea câştigătorului în cursa prezidenţială, armata a mai câştigat timp şi noi pârghii de putere. Chiar SUA se arată îngrijorată acum că generalii se vor agăţa de putere. Washingtonul a cerut prin purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Victoria Nuland, transferul cât mai rapid al puterii către o conducere civilă, în caz contrar ţara riscând să-i fie suspendate ajutoarele americane în valoare de miliarde.