„Prioritatea Poloniei este Belarusul, nu Moldova”

Polonia, care a trecut cu bine prin criza economică, a fost ajutată şi ea să se dezvolte iar acum simte o responsabilitate de a sprijini ţări precum Belarus. Prezentă la şcoala română de dezvoltare de la Cluj, Monika Matus, policy officer la Federaţia ONG-urilor poloneze pentru dezvoltare, Zagranica, a explicat pentru FP România care sunt priorităţile preşedinţiei poloneze a UE în materie de dezvoltare.   

Care sunt priorităţile poloneze pentru ajutoarele de dezvoltare?
Ajutorul polonez este focalizat în general pe graniţa noastră estică - mai mult pe Belarus, decât pe Moldova. Domeniile în care se duc banii sunt legate de democratizare: educaţie, media, libertate de exprimare, construirea unei societăţi civile puternice. În Parteneriatul estic nu avem aceste proiecte de infrastructură. În prezent există o discuţie despre condiţionalitatea ajutorului în Belarus pentru că ne dăm seama că este un caz special în cadrul Parteneriatului Estic din cauza greutăţilor pe care le întâmpină beneficiarii ajutorului în accesarea acestuia şi a repercusiunilor. În plus, guvernul polonez se gândeşte să stabilească un parteneriat de dezvoltare cu Tunisia.

Ce eficienţă are acest ajutor având în vedere reprimarea brutală a opoziţiei de către regim?
După alegerile prezidenţiale din Belarus, guvernul polonez s-a întâlnit cu organizaţiile societăţii civile pentru a vedea ce se poate face pentru eficientizare. Dar rezultatul nu este foarte concret. Ne-am gândit la o agenţie guvernamentală de solidaritate, o fundaţie care să ofere ajutoare în Belarus în condiţii flexibile, fără a atrage repercusiuni. Noi credem că sancţiunile impuse regimului nu sunt o soluţie bună pentru că afectează mai ales populaţia. Noi preferăm să lucrăm cu ONG-urile din Belarus, evitând statul.

Fondurile poloneze de ajutor pentru dezvoltare sunt transmise autorităţilor belaruse sau direct societăţii civile?
Nu, ele vor merge direct la ONG-uri, deşi nu ştim cum va funcţiona această Fundaţie pentru solidaritate. Aceasta era înainte o agenţie guvernamentală care a încetat să funcţioneze câţiva ani, dar acum odată cu evenimentele din Belarus a fost refăcută. Este una dintre căi pentru a vărsa ajutoarele către Belarus, protejându-i în acelaşi timp pe donatori. În plus, grupul polonez de lucru pentru ajutorul către Belarus se gândeşte la modalităţi de a întări sectorul IMM-urilor prin granturi şi credite. O altă prioritate este susţinerea organizaţiilor şi asociaţiilor belaruse care se ocupă de persoanele cu handicap şi de grupurile marginalizate.

Care este diferenţa dintre ajutorul polonez pentru Belarus şi cel pentru Moldova?
În Moldova nu sunt atâtea ONG-uri poloneze ca-n Belarus. Din motive istorice am avut întotdeauna mai multe legături cu Belarus iar noi susţinem mai ales oamenii care suferă de pe urma oprimării unor regimuri.

Dar totuşi PolishAid a publicat ca priorităţi dezvoltarea spaţiului rural din Moldova, apropierea de standardele europene...
Există câteva proiecte în agricultură, dar nu sunt o prioritate ca Belarusul. Filiala Open Society Institute din Polonia finanţează acum grupul de lucru al ONG-urilor care se concentrează pe ajutorul pentru Belarus. Guvernul şi ONG-urile poloneze nu au un interes similar pentru Moldova.

Cum participă federaţia de ONG-uri poloneze pentru dezvoltare – Zagranica în acest proces de stabilire a agendei Poloniei pentru dezvoltare? Practic, ce proiecte aţi făcut?
Noi suntem platforma celor 53 de ONG-uri poloneze care lucrează în dezvoltare. Nu facem proiecte, membrii noştri fac. Noi îi reprezentăm ca o singură voce în relaţia cu decidenţii politici. Acesta este rolul nostru; avem secretariatul şi grupurile de lucru şi participăm la procesul de decizie. Noi facem recomandări MAE polonez privind ariile geografice pe care ar trebui să se concentreze ajutoarele pentru dezvoltare şi domeniile prioritare către care ar trebui direcţionate fondurile. A fost de exemplu o discuţie în grupul de lucru pentru Africa subsahariană, dacă putem aduce o valoare adăugată în această regiune unde sunt mulţi donatori deja. Avem şi ONG-uri care lucrează doar în ţările Parteneriatului Estic şi care pregătesc acum Forumul ONG-urilor din aceste ţări. Scopul final este implicarea MAE polonez de către ONG-uri în rezolvarea problemelor specifice ale acestor ţări. În practică, avem un dialog de zi cu zi cu ministerul. 

Cât de importante sunt ajutoarele pentru dezvoltare pentru donatori? Ce beneficii au aceştia?
Într-o lume tot mai interdependentă, totul contează. Revoltele din MENA influenţează preţul gazului, ceea ce ne afectează pe toţi. Faptul că UE vrea un nou instrument financiar pentru aceste state, ne afectează pe toţi pentru că sunt banii din taxele noastre. Migraţia din acele state ne afectează pe toţi, nu doar pe maltezi sau ciprioţi. Pentru Polonia este şi o responsabilitate pentru că n-am fost o putere colonială, dar suntem în Europa şi datorăm ceva acestor ţări; şi anume să combatem nedreptatea şi inegalităţile. Noi polonezii am fost mult timp beneficiari ai unui asemenea ajutor din partea altor ţări iar acum, dacă tot am trecut cu bine prin criza economică, îi putem ajuta pe alţii.

Cum poate Polonia să-şi folosească experienţa tranziţiei pentru a ajuta state fragile din MENA?
Încă nu ştim, dar unele dintre noile state membre susţin că trebuie să avem un nou instrument financiar de implementare a acestei experienţe de tranziţie în MENA.