Patru motive pentru care Rusia continuă să îl protejeze pe Assad

Răsturnarea regimului Assad ar putea duce la pierderea bazei de la Tartus, ultima facilitate logistică navală pe care Rusia o deţine în afara fostului spaţiu sovietic. În consecinţă, „Rusia va face tot posibilul pentru a preveni căderea lui Assad”, crede un expert de la Universitatea Harvard.

După o zi de dezbateri furtunoase în Consiliul de Securitate al ONU pe tema violenţelor din Siria, reuniunea s-a terminat fără ca statele membre cu drept de veto să ajungă la un acord. Miza era adoptarea unui plan al Ligii Arabe care cerea statelor membre să ia toate măsurile necesare pentru a stopa alimentarea cu arme a Siriei (fără a impune un embargo) şi cerea tuturor părţilor implicate oprirea imediată a violenţelor şi pedepsirea vinovaţilor de crime împotriva umanităţii.

Nu în ultimul rând, planul Ligii Arabe cerea expres preşedintelui Assad să predea puterea unui adjunct care să pregătească terenul pentru organizarea de alegeri libere. Însă, China şi Rusia se opun planului propus de Liga Arabă pe motiv că implementarea sa va conduce la răsturnarea regimului Assad. Cele două state au avertizat ca îşi vor folosi dreptul de veto.

Poziţia oficială

Nu este treaba Rusiei să decidă cine rămâne sau pleacă de la putere, spun oficialii Moscovei. ”Condamnăm utilizarea forţei de către forţele guvernamentale împotriva civililor. Dar, în acelaşi timp, condamnăm acţiunile grupurilor extremiste armate care atacă guvernul” a declarat ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov.

Rusia consideră sugestia Ligii Arabe ca preşedintele Assad să predea puterea adjunctului său drept inacceptabilă. „Nu este treaba Consiliului de Securitate să decidă care rege sau prim ministru trebuie să plece. Orice soluţie trebuie să exprime un consens al tuturor părţilor, inclusiv al preşedintelui Assad” a declarat Vitaly Churkin, ambasadorul Rusiei la ONU. Şi China „se opune presiunilor pentru schimbarea forţată a regimului din Siria, pentru că violează Carta Naţiunilor Unite şi normele de bază care ghidează practica relaţiilor internaţionale” a precizat Li Baodong, ambasadorul chinez la Natiunile Unite.

Explicaţii informale

În ultimele luni, Rusia a fost cel mai agresiv apărător al intereselor Siriei pe scena internaţională. „Şi-a asumat acest rol din cauza  importanţei economice pe care Siria o are pentru exporturile de armament rusesc, fiind totodată statul care găzduieşte singura bază militară rusească din afara fostului spaţiu sovietic. În plus, există preocuparea că protestele anti-guvernamentale de la Moscova ar putea fi inspirate de încă o revoltă populară de succes”, crede  Dmitry Gorenburg, expert la Davis Center for Russian and Eurasian Studies din cadrul Universităţii Harvard.

1. Violenţele sunt departe de a fi descurajat Rusia să alimenteze în continuare regimul de la Damasc cu arme (în ianuarie un astfel de transport a făcut o oprire neprogramată în Cipru). Potrivit Oxford Analytica, Siria se află în top 5 al celor mai importante pieţe pentru armamentul rusesc. În 2010, Damascul a cumpărat aproape 6% din totalul vânzărilor de armament rusesc. Totodată, contracte în valoare de alte 4 miliarde de dolari (esenţiale pentru menţinerea în viaţă a anumitor companii din complexul militaro-industrial rusesc) urmează să fie onorate de Rusia în viitorul apropiat.

2. În plus, dincolo de contractele de armament, companiile ruseşti au investiţii de aproape 20 de miliarde de dolari în Siria în domeniul extracţiei gazelor naturale, (plus o facilitate de producţie LNG).

3. Totodată, baza de la Tartus este ultima facilitate logistică navală pe care Rusia o deţine în afara fostului spaţiu sovietic. Baza este un cap de pod rusesc în Orientul Mijlociu şi este esenţială pentru realimentarea navelor ruseşti care tranzitează Mediterana. Dmitry Gorenburg crede că este de aşteptat ca un regim care vine la putere prin forţă să nu fie foarte binevoitor faţă de Rusia (un susţinător de cursă lungă al lui Assad).

4. Nu în ultimul rând, pentru expertul de la Universitatea Harvard, deşi primăverile arabe, nu au legătură directă cu protestele din Moscova, totuşi „liderii ruşi se văd înconjuraţi de un val de proteste anti-establishment. Încă un guvern răsturnat nu are decât să maximizeze aceasta stare de spirit globală predispusă revoltelor. O teamă conexă este aceea că răsturnarea regimului Assad poate conduce la o renaştere a protestelor anti-guvernamentale din Iran, aducând instabilitatea politică şi mai aproape de frontierele Rusiei”.