Pastorul radical anti-islamist este protejat de Constituţia SUA

La împlinirea a 10 ani de la atentatele de la 11 septembrie, generalul Petraeus avertiza că planurile unei biserici din Florida de a arde Coranul vor pune în pericol soldaţii americani din Afganistan. Protejat de libertatea de exprimare, pastorul Terry Jones chiar a aprins focul la Kabul. I-a căzut victimă şi un român.

Protestele provocate în oraşul afgan Mazar-i-Sharif de fapta pastorului Terry Jones din Florida, de a arde Cartea Sfântă a musulmanilor, a ucis deja 12 oameni, printre care şi un român, angajat al ONU.

Fanatism antiislamist

Radicalii islamişti au fraţi aşa-zişi creştini. Mica biserică independentă din Gainesville, Florida, a ameninţat de-a lungul timpului cu arderea Coranului chiar în ziua comemorării victimelor atentatelor islamiste de la World Trade Center, din 11 septembrie. Fost manager de hotel, Terry Jones, care a lucrat şi ca misionar în Europa timp de 30 de ani, a preluat conducerea acestei biserici fundamentaliste creştine în 1996. Potrivit ABC News, omul este adesea văzut purtând un pistol. Fan declarat al filmului Braveheart al lui Mel Gibson, Jones a lansat o serie de filmuleţe intitulalte "Braveheart Show”, pe care le foloseşte pentru predici anti-islamice destinate unei audienţe mai largi decât cele 50 de familii care aparţin bisericii.

Motto-ul lui Jones, "Islam Is of the Devil", este afişat în mai multe locuri pe proprietatea bisericii. Mai mult, în august 2009, doi copii, de 10, respectiv 15 ani, din “parohia” lui Jones, au fost trimişi la şcoală cu aceste cuvinte pe tricouri – dar retrimişi acasă pentru încălcarea codului vestimentar.
Totul a culminat cu un aşa-zis „proces”, în urma căruia Coranul a fost declarat vinovat de „crime împotriva umanităţii” şi ars. 

Reacţia afgană şi americană

Reacţia autorităţilor afgane a fost dură. Preşedintele Hamid Karzai a condamnat arderea Cărţii sfinte ca o “crimă împotriva religiei” şi a cerut SUA să-i pedepsească pe vinovaţi. Preşedintele Obama s-a referit întâi la “revoltătoarea” ucidere a membrilor staff-ului ONU din oraşul afgan. În opinia preşedintelui american, profanarea oricărui text sfânt este “un act de extremă intoleranţă şi fanatism”, dar nu justifică uciderea unor oameni nevinovaţi. “Nicio religie nu tolerează măcelărirea şi spânzurarea unor oameni nevinovaţi şi nu există nicio justificare pentru un asemenea act deplorabil”, a subliniat Obama.

Libertate fără responsabilitate

Libertatea de experimare este înrădăcinată nu doar în primul amendament al Constituţiei SUA, la fel ca şi libertatea de credinţă, ci chiar în inima democraţiei americane. „Guvernul nu poate restricţiona exprimarea opiniilor, chiar şi dacă un public găseşte mesajul ofensiv”, explică profesorul Tim Zick, specialist în primul amendament la William and Mary Law School, citat de BBC. În opinia sa, SUA îl apără mai degrabă pe vorbitor decât audienţa afectată. Chiar şi neo-naziştii au dreptul să-şi exprime viziunea în SUA.

Tribunalele americane au decis că libertatea cuvântului include şi o arie vastă de acţiuni non-verbale menite să dea un mesaj, astfel încât arderea unei Biblii sau a unei cruci sunt protejate de clauza de free speech. Pastorul Jones a declarat că prin gestul său a vrut să trimită americanilor mesajul că trebuie să-i combată pe islamiştii radicali. În plus, el este acoperit şi pentru că a ars Coranul pe pâmânt privat, deţinut de biserica sa. Doar dacă ar fi făcut acest gest în faţa unei moschei, ar fi putut fi acuzat de tulburarea liniştii publice şi a păcii interconfesionale.