Opoziţia ungară rămâne fără canale de exprimare

Odată ce Orban a ajuns la putere, întreprinderile publice n-au mai cumpărat spațiu publicitar la radiourile considerate de putere ca fiind de opoziţie.

Puterea de la Budapesta caută să închidă un radio liberal, “pentru că nu pune suficientă muzică”.

În seria atacurilor la libertatea presei din Ungaria, autorităţile conservatoare maghiare încearcă să închidă un post de radio cu orientare de centru-stânga, dedicat dezbaterilor. Consiliul pentru Mass Media, autoritate înfiinţată de premierul Viktor Orban în 2010, printr-o lege îndelung criticată în Europa, ar putea retrage licenţa postului KlubRadio, dacă acesta nu reuşeşte să demonstreze că îndeplinşte un serviciu public – relatează corespondenta Le Monde din Viena.

KlubRadio este o stație privată, apreciată de numeroși ascultători maghiari pentru dezbaterile lipsite de tabuuri. Şi-ar putea pierde însă dreptul de emisie pentru că nu satisface unul dintre criteriile noului organism de tutelă a presei ungare – care vrea, mai presus de toate, muzică.

Ungaria are multe radiouri cu programe muzicale, dar numai două care acordă atât de mult timp discuțiilor politice: KlubRadio, ascultat mai ales în Budapesta, și Inforadio. Cel din urmă susţine formațiunea conservatoare Fidesz, înființată şi condusă de Viktor Orban. Tot din această formațiune face parte și președinta Consiliului pentru Mass Media, Annamaria Szalai.

Consiliul decide atribuirea  de frecvențe printr-un nou sistem de puncte. Acest sistem favorizează posturile de radio care difuzează informații locale și care consacră cel puțin 60% din timpul său de emisie muzicii. Annamaria Szalai ar putea și să-și exprime preferințele asupra genurilor muzicale pe care le consideră adecvate pentru radio – completează corespondenta Le Monde.

Evaluarea este însă lovitura de grație pentru KlubRadio, deja afectat de o scădere brutală a  încasărilor din publicitate (cu 70%), după victoria dreptei la alegerile legislative din aprilie 2010. Odată ce Orban a ajuns la putere, întreprinderile publice n-au mai cumpărat spațiu publicitar la radiourile considerate de putere ca fiind „rău-gânditoare”.

“Bineînțeles, este criză, dar aceasta nu poate explica totul, cu atât mai mult cu cât audiența ni s-a triplat în doi ani: avem 300 000 de ascultători zilnic”- subliniază proprietarul KlubRadio, Andras Arato.

Postul de radio este nevoit să se înfățișeze în fața Consiliului pentru Mass Media și să demonstreze că răspunde nevoii de exprimare a comunității; ceea ce îl poate scăpa de taxele care se aplică stațiilor comerciale. Aceste taxe au suferit o creștere masivă, de la 20 de milioane de forinți pe an (75.500 euro) la 53 de milioane de forinți.

Postul de radio a reușit să-și mobilizeze ascultătorii și să strângă aproximativ 940.000 de euro, într-o țară unde salariul mediu este mai mic de 800 de euro. O petiție pe internet, deja semnată de 15.000 de persoane, se străduiește să alerteze opinia publică în legătură cu pericolul transformărilor din peisajul mediatic, care diluează democrația maghiară.

Filosoful maghiar Tamas Miklos Gaspar aprecia, chiar la KlubRadio, că situația este mai rea decât în timpul regimului comunist al lui Janos Kadar - chiar şi decât cea dintre cele două războaie, sub conducerea amiralului Miklos Horthy, care tolera totuși o presă a opoziției. „Ceea ce avem (cu Viktor Orban – n. red.) este o dictatură”, crede cel numit de unguri TMG. „Curând, toate căile legale de contestare a puterii vor fi închise.”

Adoptată la sfârșitul lui 2010, noua lege maghiară de control asupra mediei a generat îngrijorarea Organizației Pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), precum și a asociațiilor pentru libertatea presei. Cu toate acestea, Comisia Europeană nu a cerut Ungariei – care deţine în prima jumătate a anului preşedinţia europeană semestrială - decât trei modificări minore, pe care Guvernul de la Budapesta le-a respectat. Textul de 182 de pagini al legii este însă îngrijorător mai ales prin ceea ce poate determina. Fidesz-ul lui Orban ar putea restriţiona drastic libertatea presei, caci influențează deja un număr mare de mass-media, publice și private - chiar și în Romania, unde o fundaţie finanţată de Budapesta achiziţionează ziare al minorității maghiare, adaugă jurnalul francez.