Noii donatori europeni îşi ajută mai curând vecinii

Intrate mai târziu în clubul ţărilor donatoare, România şi Polonia preferă să-şi ajute vecinii. Va mai trece ceva timp până când prezenţa lor în ţările subdezvoltate va lua amploare.

Ajutorul pentru dezvoltare este una dintre priorităţile declarate de către preşedinţia poloneză a Uniunii Europene. Una dintre componentele acestui ajutor constă în încercarea de a ajuta ţările beneficiare "să atingă în mod paşnic un anumit grad de democratizare", a explicat Marek Szczygiel, ambasadorul Poloniei în România, la Şcoala Română de Dezvoltare de la Cluj-Napoca.

"Noi am atins un nivel de dezvoltare democratică, iar acum este obligaţia şi privilegiul nostru să ajutăm alte ţări", a subliniat diplomatul polonez. Ajutorul Varşoviei pentru dezvoltare se va concentra mai ales pe ţările Parteneriatului Estic. De altfel, Polonia va organiza la sfârşitul lunii septembrie un summit pentru statele respective, iar în noiembrie un Forum pentru societatea civilă din cele şase ţări. 

La rândul ei, Katarzyna Czerniecka, şefa departamentului pentru dezvoltare din cadrul MAE polonez, a subliniat că dezvoltarea implică  participare activă şi nu poate fi implementată în absenţa unei democraţii.
Important este însă şi factorul financiar. În acest sens, platforma Zagranica, care reuneşte mai multe ONG-uri poloneze, a propus un memorandum pentru preşedinţia poloneză a UE, care prevede creşterea bugetului pentru dezvoltare în contextul în care Polonia nu a fost atât de afectată de criză.

Schimbarea mentalităţilor

Mirela Oprea, expertă în relaţii internaţionale la World Vision România, crede că noii donatori – ţările intrate în UE în 2004 şi 2007 -  vin "cu un aer proaspăt şi aduc idei inovatoare". Totuşi, românii n-au părăsit "mentalitatea de asistaţi" şi consideră că ţara  noastră trebuie să beneficieze în continuare de fonduri. În sprijinul afirmaţiilor ei vine şi un raport al Institutului pentru economie mondială din Kiel, potrivit căruia noii donatori au o abordare diferită, canalizându-şi atenţia pe vecini, pe ţările cu care au relaţii bilaterale bune, dar nu sunt atât de sensibili la nevoile ţărilor beneficiare. O altă particularitate observată de cercetătorii germani este evitarea de către aceşti donatori a statelor prost guvernate.

Ignoraţii

Jan Bazyl, director executiv al platformei de ONG-uri poloneze, Zagranica, este de părere că politica de ajutoare pentru dezvoltare ignoră de multe ori ţările sub-dezvoltate precum cele din Africa Sub-Sahariană. De altfel, noii donatori se gândesc dacă e oportun să-şi revizuiască politicile în materie de ajutoare pentru dezvoltare, pe fondul crizei economice şi al schimbării priorităţilor teritoriale. Nora Benakova, preşedintele platformei slovace a ONG-urilor pentru dezvoltare, a arătat că Slovacia, ca şi alţi noi donatori, a redus numărul de ţări beneficiare în funcţie de priorităţile de politică externă, de prezenţa ambasadelor şi organizaţiilor slovace în ţările respective şi de obligaţiile internaţionale. În noua strategie pentru dezvoltare, Slovacia îşi foloseşte experienţa tranziţiei pentru a ajuta ţări precum Egipt, Tunisia şi state din Balcanii de Vest.