Este Islanda oglinda viitorului Europei?

Când a izbucnit criza din 2008, Islanda a avut cel mai mult de suferit, sistemul bancar făcând implozie. Dar autorităţile nu au pompat bani în instituţiile financiare şi au încercat să se descurce căutând alte soluţii. În prezent, economic şi civic ţara renaşte.

„În timpul crizei financiare, neîncrederea islandezilor faţă de lumea politică a crescut exponenţial. Cetăţenii se feresc atât de puterea politică cât şi de bănci. Încrederea stagnează în continuare la un nivel nemaivăzut de scăzut. Anul trecut, doar 10,5% dintre islandezi declarau că aveau "o mare încredere" în Althing, Parlamentul islandez. Mulţi au impresia că au fost trădaţi.”, scria într-un articol pentru ziarul Sydsvenskan, Ellen Albertsdóttir.

Şi pe bună dreptate pentru că islandezii au avut parte de cea mai abruptă criză dintre statele europene. Sistemul bancar a colapsat, inflaţia a crescut dramatic, preţurile au crescut iar salariile s-au micşorat, afectând standardul de viaţă al cetăţenilor. Şi aceste probleme se văd şi în prezent. Chiar dacă a avut loc un reviriment al sistemului bancar, acesta se află în continuare într-o postură ingrată. Există posibilitatea ca prăbuşirea monedei să-i determine pe mulţi dintre debitori, în special islandezi care au luat credite pentru achiziţii imobiliare, să renunţe la proprietăţi pentru că nu mai pot plăti ratele. Într-o astfel de situaţie generalizată, Islanda va trebui să facă faţă unui nou val de provocări.

„Gunnar, un şofer de taxi, mi-a explicat că prăbuşirea coroanei islandeze a afectat grav pe toată lumea. Aproape toate produsele de pe piaţa islandeze sunt importate şi când moneda s-a devalorizat, preţurile au crescut dramatic. În acelaşi timp, salariile au scăzut. A fost un moment dificil, spune Gunnar, agravat de faptul că în perioada dinaintea crizei islandezii au fost încurajaţi să ia credite în monede străine a căror valoare s-a dublat – chiar triplat – în prezent.”, relatează BBC.

Olafur Ragnar Grimsson, preşedintele Islandei, este însă optimist. Acesta observă că economia ţării sale creşte cu un procent mai mare decât alt altor ţări europene şi sectorul public are un deficit săzut. Şomajul scade iar Islanda a reuşit să obţină un miliard de dolari de pe piaţa internaţională la o dobândă favorabilă. Dar politicienii islandezi nu trebuie să se preocupe doar de economie ci şi de încrederea populaţiei în instituţiile statului, care se află la un minim istoric. De aceea, transparenţa este cuvântul cheie în afacerile statului. Şi pentru a da un semnal pozitiv, politicienii au oferit cetăţenilor posibilitatea de a contribui la crearea noii Constituţii islandeze. În fiecare săptămână, începând din luna aprilie a anului 2010, Adunarea Constituantă publică schiţe ale proiectului legislativ pe propriul site, internauţii fiind invitaţi să facă propuneri şi sugestii prin intermediul reţelelor de socializare. Adunarea Constituantă are conturi de Facebook, Twitter şi YouTube, iar şedinţele sale sunt deschise şi sunt transmise online.

Oamenii politici islandezi au înţeles că pentru a trece peste o perioadă atât de dificilă este necesară adeziunea cetăţenilor la un proiect comun şi de aceea au început cu ideea de solidaritate. Problemele economice sunt mai uşor de surmontat când cetăţenii au încredere în propriile elite şi când simt că opinia le este ascultată. Plecând din acest punct, indiferent de viitoarele probleme pe care statul le poate întâmpina, Islanda este un bun exemplu pentru restul statelor europene, în care cetăţenii par din ce în ce mai înstrăinaţi de propriul leadership. Refacerea încrederii între elite şi societate este primul pas pe un nou drum comun şi prosper.