Integrare inversă: Germanii învaţă turca pentru a promova înţelegerea inter-etnică

Familiarizarea cu şi limba şi cultura turcă sunt cel mai bun mod pentru germani de a se conecta cu populaţia de etnie turcă, spun experţii.

Dacă până acum se încerca integrarea turco-germanilor prin asimilare, în prezent unii germani consideră că a venit vremea să se integreze cu vecinii lor, luând lecţii de limba turcă.

Ergün Isik, absolvent de sociologie la Universitatea Humboldt, a deschis în 2011 o şcoală de limbi pentru nemţii care vor să înveţe turca în cartierul Neukölln din Berlin, locuit preponderent de imigranţi. Dacă la prima sa venire în Germania nu găsea un partener care să-l înveţe germana contra limbii turce, ”în ultimii cinci ani cererea a crescut puternic iar afacerea înfloreşte”, după cum spune tânărul, citat de revista Der Spiegel.

Astăzi aproximativ 2, 5 milioane de oameni din Germania au rădăcini turce, iar turcii au fost de multe ori acuzaţi că refuză să se adapteze la cultura germană, că nu reuşesc să înveţe limba germană şi că rămân izolaţi în propriile societăţi paralele. Autorităţile au declarat eşecul multiculturalismului, iar provocările extremei-drepte au adus în prim-plan violenţa islamiştilor radicali. De curând, noul preşedinte Joachim Gauck a ţinut să se distanţeze de predecesorul său Christian Wulff, afirmând că musulmanii din Germania sunt o realitate, dar Islamul nu este legat istoric de Germania. Declaraţiile sale au fost criticate de mai multe asociaţii musulmane.    

Recent însă unii germanii manifestă un interes nou pentru limba şi cultura turcă. ”M-am înscris la cursuri de limbă turcă pentru că am mulţi prieteni turci”, explică Ulrich. ”Am vrut să învăţ destul de bine limba, ca să mă descurc cu vorbitul”, spune la rândul ei Constanze, o tânără profesoară la liceul Max Planck care organizează programe de schimb cu şcoli turce. 

Olaf Zimmermann, managing director la Arts Council of Germany, crede că integrarea descendenţilor Gastarbeiter-ilor este deja revolută şi că ”Turcia este cea mai importantă punte pe care o avem spre lumea islamică şi ar trebui să avem curajul s-o traversăm”. Pentru el, germanii se pot conecta cel mai bine cu populaţia de imigranţi turci prin familiarizarea cu cultura şi limba acestora. Isik recunoaşte însă că tinerii de stânga foarte bine educaţi sunt deja deschişi, dar este nevoie de captarea celor din clasa muncitoare, cu mai puţină educaţie.

Lipsa de educaţie rămâne o barieră pentru ambele părţi în procesul de integrare germano-turc. Şi Mohamed Herzog, preşedintele Asociaţiei germanilor convertiţi la Islam îmi spunea într-un interviu  că de multe ori copiii turci au rezultate proaste la şcoală şi nu învaţă niciuna dintre limbi suficient de bine – nici germana, şi nici turca.

Există însă şi iniţiative private care urmăresc reducerea segregării dintre copii turci şi germani din educaţie.  Fundaţia Robert Bosch Stiftung de exemplu facilitează schimburi între şcolile germane şi turce. ”Copii lucrează împreună la un proiect iar apoi rămân în contact prin Facebook sau mobil”, spune reprezentanta Robert Bosch Stiftung Natalie Ferber.

În plus, unele şcoli din Berlin oferă educaţie bilingvă. La şcoala primară Aziz Nesin din cartierul Kreuzberg se predă atât în germană, cât şi în turcă, iar Jens Nydahl, unde marea majoritate a elevilor vin din familii de imigranţi, oferă clase în germană şi în turcă şi chiar şi cursuri de limbă germană pentru mame turce.