Începe un nou război în Orientul Mijlociu?

Soldaţi israelieni efectuează un exerciţiu de simulare a unui atac cu rachetă la Holon, în apropiere de Tel Aviv. Tot mai multe speculaţii apar în ultima vreme în legătură cu posibilitatea lansării unui atac militar israelian împotriva Iranului.

De vinerea trecută, presa israeliană dezbate necontenit semnele unui posibil atac asupra facilităţilor nucleare ale Iranului, venite din partea unor surse din interiorul guvernului Netanyahu. False informaţii după cum susţin autorităţile sau devoalare prematură a unui plan?

Îngrijorarea comunităţii internaţionale  faţă de posibila înarmare cu arme nucleare a Iranului nu este o noutate. Posibilitatea unui atac şi implicaţiile sale ulterioare au fost îndelung discutate. Reacţiile Hamasului şi Hezbollahului, considerate a fi interfeţe ale Iranului, măsurile autorităţilor de la Teheran şi posibila blocare a strâmtoarei Hormuz au fost subiectul a numeroase analize strategice şi jurnalistice, care s-au încheiat în general cu concluzia că atacul asupra facilităţilor iraniene, chiar dacă ar fi un succes, ar fi unul piric (n.e. de la victorie a la Pirus).

Totuşi, în cazul în care un atac ar fi o ultimă variantă – atât SUA cât şi Israelul explicând că în chestiunea iraniană toate opţiunile rămân pe masă – majoritatea experţilor au conchis că pentru a maximiza şansele de succes ale operaţiunii, ideal ar fi ca aceasta să fie executată de armata americană şi nu de cea israeliană, ale cărei dotări sunt insuficiente pentru o operaţiune atât de complexă. Conform presei israeliene, o intervenţie americană ar fi favorizată de mai mulţi miniştri ai cabinetului Netanyahu, printre care Moshe Ya'alon, ministru pentru Afaceri Strategice şi Dan Meridor, ministru pentru Energie Atomică şi Informaţii.

O serie de informaţii din interiorul cabinetului Netanyahu sugerează că premierul ia în considerare un atac direct al Israelului şi încearcă să obţină susţinerea unui număr cât mai mare de miniştri, cei doi înregistrând o victorie convingându-l de oportunitatea acţiunii pe Avigdor Lieberman, influentul ministru de externe şi preşedinte al partidului Yisrael Beiteinu.

Ziarul kuweitian al-Jarida, citat de Haaretz, afirmă că în spatele informaţiilor oferite presei se află două personalităţi importante ale establishmentului strategic israelian: Yuvel Diskin, fost director al Shin Bet şi Meir Dagan, care a condus până de curând Mossadul. Al-Jarida citează surse israeliene care afirmă că Netanyahu l-a instructat pe actualul şef al Shin Bet, Yoram Cohen, să investigheze modul în care informaţiile au ajuns pe mâna presei.

Liderul guvernului consideră că aceste informaţii fac parte dintr-un plan mai larg de denigrare politică, în care a fost cooptată şi Tzipi Livni, preşedinta principalului partid de opoziţie, Kadima. Sursele ziarului kuweitian confirmă că ofensiva militară faţă de Iran a trecut de la faza discuţiilor la cea de pregătire. „Acesta este motivul pentru care cei care se opun mişcării au publicat detaliile presei, pentru a bloca operaţiunea”, a menţinut sursa.

Dacă într-adevăr Netanyahu îşi va asuma o astfel de lovitură, nu are prea mult spaţiu pentru eşec în faţa opiniei publice. Un studiu comandat de Haaretz arată că deşi populaţia are încredere în cuplul Netanyahu-Barak în „chestiunea iraniană” în proporţie de 52%, spre deosebire de 35% care sunt sceptici faţă de abilităţile acestora, susţinerea faţă de bombardarea complexului nuclear iranian este mult mai problematică: 41% din respondenţi au declarat că susţin atacul, faţă de 39%, care se opun. De asemenea, 80% dintre cetăţenii israelienii sunt convinşi că această mişcare ar produce un conflict cu Hamas şi Hezbollah, iar 59% dintre respondenţi se tem de izbucnirea unui război regional.  Război ce pare din ce în ce mai aproape.