Hollande faţă cu realitatea: Austeritatea bate la uşa Franţei

După ce a promis mii de joburi noi şi creşterea salariului minim în campania electorală, noul preşedinte este pus acum în dificultate. Curtea de conturi franceză a cerut noii puteri de la Paris să ia măsuri riguroase de austeritate, în caz contrar problema datoriei urmând să se agraveze mai ales pe fondul scăderii încasărilor la stat.

Nici Hollande şi nici Sarkozy nu au vorbit despre austeritatea inevitabilă în campania electorală de teamă să nu piardă votanţi. „În campanie nimeni n-a vorbit de tăieri, ci doar despre creșteri de impozite. Acestea au crescut deja cu 32 de miliarde de euro în ultimii doi ani, Nicolas Sarkozy propunea să le mai creştem cu 14 miliarde, iar François Hollande cu 29 de miliarde. Acestea ar fi şocuri fiscale teribile, care vor deprima sectorul privat. În privinţa cheltuielilor publice, Hollande a spus că le va spori cu 1% pe an”, spunea economistul francez Nicolas Baverez într-un interviu pentru FP România.

Dar acum, cu un deficit bugetar de 6-10 miliarde de euro, Curtea de Conturi a tras semnalul de alarmă. În anul următor, cheltuielile bugetare ar trebui reduse cu nu mai puţin de 33 de miliarde pentru a respecta limita deficitului de 3% din PIB, cerută la nivelul UE. Pare o misiune aproape imposibilă dat fiind că încasările din taxe şi impozite vor scădea. Iar creşterea economică este de doar 0,4% anul acesta, potrivit Curţii de Conturi.

Dilema lui Hollande este cum să reducă cheltuielile, fără să renunţe la promsiunile sale electorale costisitoare? Pe de-o parte, noul preşedinte s-a angajat să reducă datoria suverană şi deficitul bugetar în următorii cinci ani. Pe de altă parte, el a promis mai multe măsuri de creştere şi protecţie socială: 60.000 de posturi noi de funcţionari pentru şcoli, justiţie, alte locuri de muncă noi, mai multă creştere economică şi reducerea TVA-ului.
Hollande a fost deja obligat să-şi revizuiască unele dintre promisiunile făcute. Creşterea salariului minim pentru cei 2,5 milioane de activi, anunţată ca măsură de stimulare a puterii de cumpărare şi a consumului, este modestă. Creşterea cu 2% înseamnă doar un plus de 22 de euro la un venit lunar de 1100 de euro.

Între 2013 şi 2015 în domeniul bugetar vor trebui tăiate 2,5% dintre posturi anual, cu excepţia Ministerului Educaţiei, Justiţiei şi Ministerului de Interne. Costurile cu personalul bugetar reprezintă în prezent 30% dintre cheltuielile bugetare. Şi subvenţiile agricole şi cheltuielile militare vor fi reduse puternic. Pentru a obţine însă ceva bani la buget, Hollande plănuieşte impozitarea mai puternică a averilor mari şi noi taxe pentru bănci.