Germania abandonează Nabucco?
0
Planurile pentru construirea gazoductului care urma să asigure independenţa Uniunii Europene faţă de gazul rusesc par date uitării. Vizitele cancelarului german în România şi Bulgaria ar putea avea acelaşi interes cu al deplasării şefului Gazprom la Bucureşti: South Stream.
Cancelarul german, Angela Merkel, cel mai puternic lider politic al Uniunii Europene, a vizitat, Bulgaria şi România, cele mai sărace state ale Uniunii. Principalul motiv invocat a fost evaluarea stadiului în care se află cele două ţări, înainte de posibila aderare la Spaţiul Schengen, programată pentru anul viitor. În cursul vizitelor-fulger, din 11 şi 12 octombrie, Angela Merkel nu a făcut decât remarci generale, ceea ce ne face să ne întrebăm care au fost adevăratele cauze ale acestor deplasări.
O posibilă explicaţie ar fi o altă întâlnire la nivel înalt, care avusese loc cu doar două zile înainte. Sâmbătă, 9 octombrie, la Sankt Petersburg, premierul Vladimir Putin l-a primit pe omologul Silvio Berlusconi. Principalul subiect al discuţiilor purtate a fost proiectul gazoductului South Stream, demarat în iunie 2007, prin semnarea unui acord între compania rusă Gazprom şi cea italiană Eni. Acest gazoduct ar urma să furnizeze gaze naturale din Rusia printr-o conductă care ar traversa Marea Neagră pentru a ajunge în Bulgaria, de unde să fie redistribuite, prin două reţele, în Italia şi restul Europei. Eni şi Gazprom au înfiinţat, în ianuarie 2008, compania South Steam AG, cu procentaje egale. În aprilie anul acesta, Vladimir Putin anunţa că societatea energetică franceză EDF va intra în South Stream, primind 20% din acţiuni. Acesta este contextul în care premierului italian i s-a adus la cunoştinţă interesul unor companii germane de a lua parte, în calitate de acţionari, la construirea gazoductului. Deja în această vară, presa din Germania menţiona că societatea RWE - unul din cei şase acţionari în proiectul „rival”, Nabucco - a fost invitată de Gazprom să participe la South Stream. Ulterior, aceste afirmaţii au fost dezminţite.
Intervenţia germană
Potrivit agenţiei ruse de presă RIA Novosti, după ce a anunţat refuzul Turciei de a permite trecerea conductei pe teritoriul său, Silvio Berlusconi a declarat că ”va depune eforturi diplomatice pentru a convinge anumite state situate pe itinerariul preconizat pentru South Stream să nu pună piedici realizării proiectului.” În fapt, România este unul dintre statele care ar oferi o rută de tranzit mai bună decât traversarea ţărilor fostei Iugoslavii, aşa cum apare în proiectul original.
În acest moment, planurile pentru construirea gazoductului Nabucco, cel care urma să asigure independenţa Uniunii Europene faţă de gazul rusesc, par date uitării. Presa internaţională anunţă ca certă intenţia societăţii germane Wintershall, subsidiară a concernului BASF, de a achiziţiona 20% din acţiunile companiei South Stream AG. Or, respectiva societate nu îi este necunoscută Angelei Merkel. În aprilie 2006, cu ocazia consultărilor ruso-germane la nivel guvernamental, directorul firmei germane, Jurgen Hambrecht, a semnat în prezenţa cancelarului german un acord cu Gazprom, având ca obiect exploatarea zăcămintelor de gaz de la Iujnoe Ruskoie. Chiar şi în această primăvară, tot cu ocazia vizitei Angelei Merkel în Emiratele Arabe Unite, Wintershall a semnat un acord de colaborare cu ADNOC, companie de stat din Abu Dhabi.
Ar mai fi de subliniat o altă ”coincidenţă”. Imediat după vizita cancelarului în România, în data de 13 octombrie, la Bucureşti a sosit o delegaţie a Gazprom. În aceeaşi zi, concernul energetic rus anunţa că ”un acord interguvernamental între Rusia şi România, privind construirea gazoductului South Stream ar putea fi semnat în primele trei luni ale anului viitor.” Deocamdată, a fost semnat doar un memorandum cu Transgas S.A., ce stipulează înfiinţarea unui grup mixt de experţi care să evalueze condiţiile tehnice şi economice pe care trebuie să le îndeplinească ţara noastră pentru a participa la proiectul South Stream.