Germania rămâne în urmă în competiţia pentru creiere

Odată cu regenerarea economică, companiile germane se plâng tot mai des de lipsa de experţi şi ingineri. În comparaţie cu ţări precum Canada, SUA sau Australia, politica de imigraţie nemţească este mult mai restrictivă şi descurajază angajarea unui număr mare de specialişti străini.

Programatorul indian Mohan Sahadevan este un bun exemplu de profesionist trimis cu viză de Siemens, angajatorul său de la acea vreme, în Germania care apoi întâmpină dificultăţi în privinţa statutului său la schimbarea locului de muncă, scrie Spiegel.

Permisele de rezidenţă eliberate pentru experţii străini care lucrează în Germania nu pot fi transferate de la un loc de muncă la altul astfel încât statutul tânărului indian a devenit unul semi-legal şi a durat cinci luni până când viza i-a fost reînnoită.

Această politică de imigraţie restrictivă dăunează unei naţiuni puternic industrializate, dependente de expertiză tehnică. Într-o societate bazată pe cunoaştere, angajaţii cu înalte calificări devin cea mai importantă formă de capital. Globalizarea, schimbările demografice şi cerinţele economice cer o nouă politică de imigraţie.

Potrivit Asociaţiei germane pentru tehnologia informaţiei, industria germană caută în prezent 20.000 de specialişti în IT, iar Asociaţia Inginerilor germani susţine că ţara are nevoie de încă 35.000 de ingineri peste numărul actual.

Cererea de muncitori calificaţi se extinde la strungari, metalurgi, asistente medicale şi alte profesii, susţin reprezentanţi ai Agenţiei Federale germane pentru forţa de muncă.

Scăderea demografică  

Fără o creştere a numărului de muncitori imigranţi, forţa de muncă germană care numără 44,5 milioane de oameni în prezent, va scădea în 40 de ani la numai 26 de milioane. Deocamdată Germania a ajuns, dintr-o destinaţie predilectă de imigraţie, o ţară care pierde mai mulţi oameni decât atrage. Numai în ultimii doi ani, numărul celor care au părăsit ţara l-a depăşit pe cel al nou-veniţilor cu 56.000 de oameni.

La aceste evoluţii au contribuit şi reglementări precum cea impusă de guvernul Schroeder în timpul coaliţiei dintre SPD şi Verzi imigranţilor străini de a avea un anumit venit minim. În 2009 doar 158 de profesionişti străini s-au încadrat la nivelul de venituri minim de 66.000 de euro cerut.

Divergenţe în coaliţia de guvernare

Ministrul german al Economiei Rainer Bruderle(FDP) a readus recent în dezbaterea publică politica de imigraţie şi a propus atragerea specialiştilor străini cu înalte calificări prin oferirea unui bonus de bun venit.

Atât Horst Seehofer, preşedintele Uniunii Creştin Sociale(CSU), sora mai mică a CDU din Bavaria, cât şi cancelarul Angela Merkel au respins ideea acestuia de schimbare a legislaţiei privind imigraţia străinilor cu înalte calificări.

„Lipsa de angajaţi calificaţi este un obstacol important pentru creşterea companiilor în contextul unei competiţii globale pentru creiere”, a replicat Ernst Pfister, membru al FDP şi ministru al economiei al Landului Baden-Wurtemberg la poziţia partenerilor de guvernare.

„Dacă vrem ca angajaţii înalt-calificaţi din alte ţări să vină în Germania, trebuie să îmbunătăţim semnificativ condiţiile în care ei găsesc de lucru aici”, susţine la rândul său Uwe Schunemann, ministrul de interne al Saxoniei Inferioare. Şi Markus Ulbig, ministrul de interne al Saxoniei avertizează că Landul său „se va confrunta mai devreme decât celelalte Landuri cu schimbarea demografică. În numai 10 ani de acum încolo, unul din trei rezidenţi ai Saxoniei va avea peste 65 de ani”.