Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură : "Plafonarea plăţilor agricole va afecta doar 4.000 de ferme din UE”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
 Dacian Cioloş este comisar european pentru agricultură.
Dacian Cioloş este comisar european pentru agricultură.

Într-un interviu acordat la Bruxelles, în biroul situat la etajul 8 al Comisiei Europene, Berlaymont, comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, apără proiectul său de reformă a Politicii agricole comune (PAC).

Care este opinia dvs despre felul în care a fost primită noua reformă a PAC, aşteptată pentru intrare în vigoare la începutul anului 2014,  în cele 27 de state membre?

Propunerile mele legislative reflectă concluziile dezbaterilor pe care le-am avut cu statele membre, cu diferite organizaţii de agricultori, diverse organizaţii de protecţie a mediului, consumatori  şi cu publicul larg; din acest punct de vedere elementele-cheie ale reformei PAC nu au fost contestate de niciun stat membru. Nici în Parlament nici în Consiliu. N-am auzit pe nimeni să spună "suntem total împotriva principiului  de a lega o parte din susţinerea financiară către agricultori de măsuri de agricultură durabilă", nu am auzit pe nimeni care să se fi opus la o redifinire a plăţilor directe pe criterii noi, n-am auzit să se fi opus ideii că trebuie să avem o definiţie a agricultorului activ... Deci toate ideile, principiile de bază ale reformei care se traduc prin propuneri legislative, vin de fapt din concluziile dezbaterilor publice, din discuţiile cu Consiliul European, cu Parlamentul.

Statele membre din Est sunt încântate de ideea justului echilibru între micii şi marii fermieri. Între ţările cu tradiţie în agricultură şi celelalte. Aţi obţinut, în schimb, opoziţii din partea marilor fermieri din Vest. Credeţi că veţi ajunge să mulţumiţi pe toată lumea?


Vă referiţi la plafonarea plăţilor. Eu cred că este mai degrabă o tactică de negociere. Ideea plafonării nu este nouă, nu comisarul Cioloş a venit cu ea. Ea e cerută de publicul larg de mai mult timp. Nu doar de agricultori, ci şi de contribuabili, pentru că pentru mine agricultorii sunt beneficiarii direcţi ai  instrumentelor politicii agricole comune, pentru a atinge nişte obiective care sunt aşteptate de cetăţenii europeni. Ei sunt, de fapt, cei care contribuie la bugetul european al politicii agricole comune.

Atâta timp cât avem o politică publică, ca PAC, care foloseşte bani publici, poltica asta trebuie să livreze rezultate către cei care alimentează bugetul acesta. Dar ca să revin la plafonare, noi avem aproape 10 milioane de beneficiari de plăţi directe, de agricultori beneficiari de susţinere financiară directă prin PAC. Şi plafonarea asta vizează în jur de 4000 de beneficiari. Deci din 10 milioane de beneficiari, 4.000 de ferme vor fi afectate. Eu nu cred că trebuie să decredibilizăm o reformă pentru că 4000 de oameni sunt afectaţi, şi, încă o dată, cum sunt afectaţi, că nu vor mai primi milioane de euro subvenţii din fonduri publice: pentru mine acesta nu este un argument suficient când vin unele statele membre ca să-mi spună că 4000 mii de agricultori se opun plafonării pentru că vor da faliment din cauza Comisiei Europene. Pentru că dacă o mare fermă e rentabilă doar pentru că are câteva milioane de subvenţii de la UE înseamnă că are o problemă de rentabilitate, de management. Banii pe care nu îi primesc pentru plafonare nu dispar, rămân în ţara respectivă.

De exemplu, să presupunem că Marea Britanie are un anumit număr de ferme care vor fi afectate de plafonare, li se limitează subvenţiile directe care se dau fermelor respective, şi banii respectivi trec în programul de dezvoltare rurală al Marii Britanii, prin care Marea Britanie poate să finanţeze, inclusiv pentru fermele mari, anumite măsuri de creştere a competitivităţii, pentru inovare, pentru diversificarea producţiei, pentru crearea de locuri de muncă, pentru a aplica măsuri mai benefice pentru mediu şi aşa mai departe.

Banii rămân acolo. Dar noi vrem prin măsura asta de plafonare să asigurăm o utilizare mai eficientă a fondurilor publice, dat fiind faptul că nu putem creşte bugetul PAC dar avem nevoie să finanţăm o serie de alte lucruri.

Plăţile directe au ca obiectiv o susţinere directă a veniturilor agricultorilor. De la o anumită sumă în sus eu nu mai pot să spun că susţin un agricultor cu un venit de două milioane de euro pe an. Aceasta nu mai este susţinere de venit, ci remunerare de capital. Dar nu din fonduri publice trebuie să fie el remunerat, ci din ceea ce face pentru piaţă.

Dar şi plafonarea o aplicăm doar pe partea de susţinere directă a veniturilor. Pe partea de plăţi directe care vizează aceste măsuri de înverzire, de bun management al resurselor naturale, nu există plafonare. Ştiţi că din plăţile directe actuale 70 % merg ca susţinere directă a veniturilor, şi 30 % sunt legate de bune practici agricole. Care  nu sunt plafonate, pentru că atâta timp cât măsurile se aplică pe toată suprafaţa fermei, aceasta va primi banii pe toată suprafaţa.  Doar partea de susţinere directă a veniturilor este plafonată.

Micii fermieri români se plâng că costurile studiului agrochimic sunt prea ridicate şi decid să nu mai folosească îngrăşăminte chimice. România este pe cale să se deşertifice?

Nu, deci studiul respectiv ar putea fi făcut şi fără ca un mic fermier să cheltuiască mulţi bani, dacă ar exista servicii de consultanţă. Care nu sunt performante în România. Există Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă, care a fost ruptă în 42 de bucăţi. Deci, prima problemă este una naţională, nu europeană. Serviciul naţional de consultanţă există, e susţinut de stat dar nu şi –a arătat eficienţa. Există o discuţie de creare a camerelor agricole, care să preia serviciul de consultanţă al statului şi să-l reformeze. E o idee bună pe care am susţinut-o şi când eram ministru al Agriculturii.

A doua problemă este legată de măsuri de comasare a terenurilor, care iar ţin de autorităţile naţionale, pe care noi le putem ajuta prin programul de dezvoltare european. Apoi, dacă un fermier are parcele mici, el nu este obligat să-şi facă cartarea respectivă agrochimică numai pe bucata lui de 20 de arii. Dacă se înţelege cu vecinii din sat pe o bucată mai mare de teren care este o suprafaţă uniformă, el poate să facă o singură cartare şi să ştie toţi cei 20-30 de săteni care au parcele acolo cum stau şi cum să-şi facă lucrările solului.

În al treilea rând, prin programul de dezvoltare rurală există o măsură finanţată din fonduri europene, pentru susţinerea financiară a serviciilor de consiliere către agricultori, Farm Advisory System. Şi prin asta statele membre pot eventual să acopere şi astfel de măsuri. Dar asta presupune ca statele membre să fie organizate între ele, România la rândul ei să-şi organizeze partea de consultanţă şi agricultorii să se organizeze la rândul lor între ei.

Iulia Badea-Guéritée este editoare pentru limba română la Presseurop.eu şi Courrier International.


În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite