Criza împotriva lui Sarkozy

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy
Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy

Le Monde, Paris: Considerat de mulţi ca fiind un referendum pentru sau împotriva actualului preşedinte, primul tur al alegerilor prezidenţiale s-a transformat într-un vot de protest. Un cadou din cer pentru extrema dreaptă şi o provocare pentru favorit, socialistul François Hollande.

Articol preluat din Presseurop.eu/ro, revistă a presei europene, în zece limbi.

Criza a votat. Masiv. Francezii nu au, vom spune, cedat lehamitei democratice. Duminică 22 aprilie, ei s-au mobilizat masiv să voteze [participarea este de 79.47 %]. Abstenţionismul ridicat de la alegerile  intermediare din ultimii ani (europene sau locale) nu s-a repetat aici. Prezidenţiala confirmă astfel poziţia ei de "regină a alegerilor" în sistemul nostru instituţional. Trebuie probabil văzută aici concomitent o consecinţă dar şi cea mai bună expresie a prezidenţializării regimului nostru politic. Aceasta fusese deja favorizată de adoptarea mandatului de cinci ani pentru preşedinte şi de simultaneitatea alegerilor prezidenţiale şi a celor legislative. Şi a fost amplificată de concentrarea puterii puse în aplicare de către hiperactivul Nicolas Sarkozy, în timpul mandatului său. De fapt francezii s-au mobilizat puternic mai mult pentru a exprima un dezgust la limita exasperării faţă de criză decât un entuziasm faţă de proiectele propuse.

Locatarul palatului Elysée, candidat la propria sa succesiune, se temea că primul tur al alegerilor va lua înfăţişarea unui referendum anti-Sarkozy. Şi de fapt asta s-a şi întâmplat: preşedintele nu a reuşit să-şi regăsească alegătorii din 2007, şi nici să iasă în fruntea acestui prim tur de scrutin. Ca şi popoarele din lumea arabă, francezii au intenţia să-l concedieze pe şeful lor al statului, în termeni politicoşi dar fermi. "Da-ţi-i jos pe cei de sus!": criza a legitimat această formulă în majoritatea ţărilor europene în ultimii ani.

Marine Le Pen şi-a de-diabolizat partidul

În Franţa, concetăţenii noştri şi-au transmis mai întâi mesajul printr-un vot impunător în favoarea Marinei Le Pen. Performanţa, istorică, a patronului Frontului Naţional (mai mult de  18% din voturi) este într-adevăr evenimentul major din această duminică. Partidul de extremă-dreapta mai face un pas înainte. Prin personalitatea, stilul şi propunerile ei, fiica fondatorului FN a reuşit operaţiunea de a-şi de-diaboliza partidul, operaţiune pe care a început-o cu mai mulţi ani în urmă. Ea a ştiut, mai bine decât Jean-Luc Mélenchon [candidatul stângii republicane], să profite de nevrozele straturilor populare cele mai afectate de criză şi de un vot de protest în căutarea unei exprimări vizibile. Este sigur că nu se va opri aici. Indiferent de cine va fi, în 6 mai, câştigătorul final, acesta va trebui să o ia în socoteală.

Versiunea completă, pe Presseurop.eu/ro.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite