De ce ar trebui Comisia Europeană să impulsioneze liberalizarea vizelor pentru R. Moldova

Centrul Roman de Politici Europene (CRPE) si Asociaţia pentru Politică Externă din Chişinău au publicat raportul ”Nota 8,6 din 10 pentru acţiunile din faza I- de ce ar trebui Comisia Europeană să recomande trecerea în faza a doua a Planului de Acţiuni pentru liberalizarea vizelor”.  Republica Moldova este statul cel mai avansat din Parteneriatul Estic în ce priveşte dialogul pentru liberalizarea vizelor, iar UE

Cele doua organizatii au evaluat progresele facute de Republica Moldova in aplicarea Planului National de Actiuni pentru liberalizarea vizelor. Planul de Acţiuni convenit cu UE cuprinde două faze, iar evaluarea CRPE – APE acoperă sub-acţiunile din prima fază. Din cele 163 de subacţiuni, evaluarea arată că Republica Moldova a îndeplinit complet 76% şi înca 10% sunt foarte aproape de îndeplinire. Scorul total de transpunere a condiţiilor este astfel de 86%.

Uniunea Europeana trebuie să ia o decizie privind trecerea în faza a doua, iar autorii raportului îndeamnă Comisia Europeană să recomande trecerea în faza a doua, pe baza rezultatelor de pâna acum. Restanţele cele mai mari sunt în zona legislaţiei anti-discriminare şi a luptei cu coruptia, dar faza a doua presupune totuşi continuarea monitorizării atente din partea UE. Apropierea recompensei (ridicarea vizelor) va creşte probabilitatea adoptării măsurilor necesare în cele două domenii. Deocamdată legislaţia anti-discriminare a rămas printre ultimele condiţii neîndeplinite în Bosnia, Albania, Muntenegru şi Serbia. În toate aceste ţări, chestiunea drepturilor persoanelor homosexuale a fost cea mai aprins dezbătută. Guvernul sârb a retras iniţial proiectul de lege anti-discriminare ca urmare a reacţiei ostile a Bisericii şi a grupurilor conservatoare. Proiectul de lege anti-discriminare a dus în Bosnia la o neaşteptată acţiune comună a prelaţilor musulmani, catolici şi ortodocşi.

În Bosnia şi Albania, reformele au fost accelerate când elitele politice au realizat că celelalte state din regiune scăpaseră de vize, iar presiunea publică a crescut pentru adoptarea reformelor. Acesta este principiul regatei care poate avea efecte benefice în competiția regională R. Moldova – Ucraina și posibil următoarea în linie Georgia. Dar pentru asta e nevoie de: transparenţă privind rezultatele obţinute de fiecare guvern, aplicarea fermă de către Comisia Europeană a principiului meritului individual. 

Planul de Acţiuni presupune reforme complexe şi delicate (de pildă reforma structurilor de forţă din R. Moldova), iar reformele din celelate domenii riscă să întârzie din cauza amânării trecerii în faza a doua.

Republica Moldova este statul cel mai avansat din Parteneriatul Estic în ce priveşte dialogul pentru liberalizarea vizelor, iar UE trebuie să dea un semnal politic pentru această regiune. Tensionarea relaţiei UE - Ucraina pune R. Moldova în postura singurului stat din Parteneriat în care orientarea pro-europeană este consistentă şi produce reforme interne. Se manifestă la Chişinău un scepticism tot mai accentuat cu privire la voinţa UE de a face progrese. Acest scepticism trebuie contracarat, recomandă raportul CRPE.

În domeniul politicilor anticorupţie principalele restanţe ale Republicii Moldova sunt: strategia de reformare a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) şi  înfiinţarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Integritate. Există un proiect de reformare a CCCEC elaborat cu asistenţă europeană (din misiunea de experţi de înalt nivel trimişi de UE pe lângă instituţiile moldoveneşti). Strategia de reformare a fost trimisă către guvern, dar o decizie întârzie acolo. Doar schimbarea subordonării CCCEC nu rezolvă mare lucru. Centrul este un organ poliţienesc, când ar trebui să fie mult mai mult. Soluţia evidentă este de a pune într-o singură instituţie poliţiştii şi procurorii anticorupţie, având astfel o responsabilitate clară.