După revoluţiile twitter, anarhia twitter. Rolul tehnologiei în revoltele din Marea Britanie

Departe de strada britanică, revoltele populare din Regatul Unit incing şi discuţiile asupra rolului civic al canalelor de socializare online. Au “mediile sociale” doar un rol fundamental pozitiv în schimbarea societăţilor - precum în cazul revoltelor populare împotriva dictaturilor - sau există şi aspecte tenebroase?

Revoluţia din urmă cu peste doi ani din Moldova, îndreptată împotriva aparentei fraudări a alegerilor de autorităţile comuniste, a căpătat un nume plin de substanţă pentru vremurile pe care le trăim – revoluţia twitter. Pe blogul său, Evgheni Morozov, expert în Internet şi impactul social al acestuia, dezbătea pe larg în timpul evenimentelor rolul pe care twitter-ul îl avea în mobilizarea tinerilor moldoveni, prin celebrul hashtag #pman. Protestul, început initial printr-un flashmob – agregat de obicei prin mesaje online – s-a transformat într-o revoltă propriu-zisă care a măturat de la guvernare partidul comunist, oferind un respiro politic ce a permis Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) să preia puterea, pe care continuă să o deţină şi astăzi,  la doi ani şi jumătate de la evenimentele de la Chişinău.

De atunci, numeroase mişcări, printre care şi Revoluţia Verde din Iran (2009) şi, mai important, Primăvara arabă din acest an au fost prezentate de unii experţi ca dovezi incontestabile ale rolului pozitiv pe care mijloacele rapide de comunicare – social media şi telefonia mobilă – le au asupra contestării autorităţii abuzive din partea cetăţenilor. Pe de altă parte, unii specialişti atrag atenţia asupra faptului că aceste instrumente pot fi folosite şi de dictaturi, care pot urmări astfel mai facil „iniţiativele” potenţialilor disidenţi.

Revoltele din Marea Britanie

O parte a autorităţilor britanice au deplâns acum rolul twitterului în proteste, sugerând că informaţiile s-au propagat cu rapiditate, determinând un număr din ce în ce mai mare de tineri să ia parte la revolte. Ca dovadă, criticii au arătat spre mesaje de tipul „Mă îndrept spre Tottenham pentru a mă alătura revoltei. Cine mai vine cu mine? #ANARCHY”. Evident, astfel de mesaje pot incita  tinerii să participe la evenimente, însă un expert britanic, Freddie Benjamin, a explicat că rolul acestor canale în exacerbarea violenţelor este exagerat. El crede că agitaţia din online este doar un schimb de mesaje senzaţionaliste, dar care nu sporeşte în mod special numărul “revoltaţilor”.

Un rol mai important pare să îl joace sistemul de mesagerie instant produs de Blackberry, care are avantajul de a fi criptat şi de a putea trimite mesaje unor grupuri mari. Solicitată de poliţia britanică, compania Research in Motion (RIM), care produce telefoanele Blackberry, a afirmat că va coopera cu poliţia pentru prinderea celor care coordonează şi organizează violenţele şi tâlhăriile din mai multe oraşe britanice ca Londra, Tottenham, Liverpool etc.

Solicitat de BBC, Chris Greer, profesor de sociologie şi criminologie la London City University, consideră că telefoanele mobile i-au ajutat pe cei implicaţi în evenimente, dar e improbabil să-i fi determinat pe alţii să participe. „Nu cred că au vreun impact asupra motivaţiei de a participa. Dar de îndată ce oamenii se mobilizează şi ies în stradă, comunicarea le este facilitată în mod semnificativ”, a spus el.

Rolul de diseminare a mesajului se păstrează în cazul social media şi în Marea Britanie şi în Egipt, însă preluarea şi internalizarea mesajului se face diferit. În realitate, în Marea Britanie, numărul celor complet nemulţumiţi de felul în care statul îşi desfăşoară activitatea este mult mai mic decât într-un stat autocratic, de aceea impactul mesajelor de motivare primite prin intermediul Internetului este diferit. De asemenea, aceste canale sunt complet neutre, ajută pe oricine are o cauză, fie ea pozitivă sau negativă. În cazul acesta, fiind vorba despre o hoardă care vandalizează şi tâlhăreşte, efectul este unul negativ.