Care sunt consecinţele economice ale unui atac israelian asupra Iranului

Economiştii Nouriel Roubini şi Ian Bremmer consideră că lumea riscă o nouă recesiune în cazul unui conflict armat în Orientul Mijlociu.

Escaladarea tensiunilor în dosarul iranian influenţează felul în care evoluează economia globală. Într-un interviu pentru FP, economiştii Nouriel Roubini şi Ian Bremmer explică calmarea climatului economic în ultimile şase luni şi printr-o acalmie geopolitică. Însă norii războiului care ameninţă Orientul Mijlociu pot arunca lumea într-o nouă recesiune.
Deşi nu este de acord cu majoritatea opiniilor din presă conform cărora războiul este iminent şi sugerează că în a doua jumătate a anului vom vedea o nouă serie de sancţiuni, Nouriel Roubini arată că „războiul verbal” dintre SUA, Israel şi Iran este unul din motivele pentru care barilul Brent a crescut de la 90 de dolari la 120 de dolari. Acesta subliniază că un eventual conflict în regiune ar conduce la o recesiune în America şi arată că întotdeauna evenimentele din Orientul Mijlociu au afectat economia SUA. Războiul de Yom Kippur din 1973, revoluţia iraniană din 1979 şi primul război din Golf în 1990 au avut repercusiuni asupra preţului petrolului şi au cauzat probleme economice Americii.
„Nu aş subestima faptul că preţul benzinei a trecut bariera de 4 dolari pe galon în mai multe state, şi pot urma şi altele. Psihologic, odată ce ai trecut de 4 dolari, este influenţată încrederea consumatorului. Şi vara preţurile tind să crească cu 20, 30 de procente. Cu cât este mai mare preţul la petrol, cu atât mai mare este probabilitatea ca încrederea consumatorului să fie influenţată negativ. Şi nu vorbim doar despre SUA, preţul petrolului este foarte mare şi în Europa şi în alte părţi ale lumii. Deci aş lăsa pe alţii să analizeze nivelul riscului, dar sunt convins că preţul la petrol va creşte.”, a afirmat Roubini.
Ian Bremmer însă consideră că riscul unui conflict armat nu este iminent din cauza situaţiilor interne din SUA şi Israel. Pe de o parte, alegerile din toamnă îl fac pe Bremmer să creadă că administraţia Obama se va opune unei lovituri militare împotriva Iranului anul acesta. De asemenea, un sondaj recent realizat de Haaretz arată că 58% dintre israelieni se opun unei acţiuni unilaterale împotriva Iranului. Şi din acest motiv Netanyahu nu este decis să atace, crede Bremmer, ci mai degrabă supralicitează intenţiile sale pentru a se afla într-o mai bună poziţie de negociere.
Cei doi economişti consideră că în cazul unui conflict armat preţul petrolului va creşte până la 180 – 200 de dolari:
„Scenariul negativ presupune un conflict prelungit. Dacă va exista vreun efect asupra ofertei de petrol şi gaze în zona Golfului şi exporturile iraniene vor ajunge la zero pentru o perioadă, preţul petrolului va ajunge la 170, 180 sau 200 de dolari barilul.
Apoi, întrebarea este cât timp se va menţine acolo. Bineînţeles, la Washington se discută despre cum ar trebui reacţionat într-o astfel de eventualitate. Cantitatea de petrol din Rezerva Strategică de Petrol este finită, dar dacă nu o vei folosi într-o astfel de situaţie, când o vei face?” se întreabă Roubini.