Banca Vaticanului, acuzată de tranzacţii dubioase şi spălare de bani

Institutul de Lucrări ale Religiei (IOR), care gestionează conturile ordinelor religioase şi ale asociaţiilor catolice, este investigat pentru conturi fantomă. Preşedintele băncii, însărcinat cu transparentizarea operaţiunilor instituţiei, a fost concediat în luna mai şi este în prezent anchetat de autorităţile judiciare italiene.

Anchetatorii au confiscat două calculatoare ale acestuia şi au găsit mai multe documente secrete care conţin referiri la conturi anonime şi tranzacţii dubioase, cât şi la modalităţi prin care oficialii băncii au ocolit reglementările europene în materie de spălare de bani.

Paradoxal mandatul dat lui Tedeschi de papă fusese unul de transparentizare a operaţiunilor băncii, mai ales că aceasta, nefiind supusă jurisdicţiei italiene, a fost multă vreme suspectată de proceduri ilicite. În misiunea sa, preşedintele băncii s-ar fi lovit însă de opoziţia Curiei Romane, aparatul administrativ şi judiciar al Vaticanului, scrie revista germană Spiegel. Tedeschi l-a acuzat pe secretarul de stat Tarcisio Bertone că a făcut tot posibilul pentru a ascunde conturile Curiei de autorităţile italiene. Mai mult, el a afirmat că a încercat să facă Banca Vaticanului eligibilă pentru includerea pe „lista albă” a OECD a instituţiilor financiare care nu sunt suspectate de implicare în spălare de bani sau de finanţare a terorismului. 

Deocamdată banca rămâne însă pe lista neagră, fiind implicată regulat în scandaluri legate de mită pentru partide politice, spălare de bani ai mafiei şi conturi anonime. Modul ei de operare se bazează pe capitaluri netaxate şi pe bilanţuri care nu se fac publice niciodată, totul în numele principiului extrateritorialităţii care nu permite autorităţilor italiene să interfereze în afacerile statului suveran Vatican.  Sediul băncii este situat într-un turn medieval, aflat în imediata apropiere a reşedinţei oficiale a papei. Acolo 100 de angajaţi administrează 33.000 de conturi, cu depozite totale de aproximativ 6 miliarde de euro. Beneficiarii direcţi ai unor venituri, de 55 de milioane de euro doar în 2010, sunt papa şi Biserica Catolică.

O tradiţie a spălării banilor

Predecesorii lui Tedeschi la conducerea Băncii Vaticanului au fost implicaţi şi ei în diverse scandaluri. Arhiepiscopul Paul Casimir Marcinkus care a condus banca în anii 1980 a făcut afaceri cu valută şi arme cu bancherul milanez Robert Calvi şi cu finanţatorul mafiei Michele Sidona, ajutând la spălarea banilor făcuţi de mafie din traficul de droguri. Succesorul său, Monseniorul Angelo Caloia, a constituit mai multe conturi secrete precum cel pentru fostul premier Giulio Andreotti şi a inventat mai mulţi beneficiari fictivi.

Apoi în 2009, Tedeschi l-a înlocuit promiţând să facă activitatea băncii mai transparentă. Dar autorităţile fiscale italiene au observat câteva transferuri de milioane de euro de la un cont JP Morgan al Băncii Vaticanului din Milano către unul din Frankfurt, fără să fie precizate scopul tranzacţiei şi beneficiarii. Ca urmare procurorii din Roma au blocat conturile şi au deschis o anchetă împotriva lui Gotti Tedeschi şi Paolo Cipriani, directorul general al Băncii Vaticanului, suspectaţi de încălcarea reglementărilor de prevenire a spălării banilor.

Prestigiul Sfântului Scaun riscă să fie afectat puternic de o eventuală decizie a Comitetului de experţi în evaluarea măsurilor împotriva spălării de bani al Consiliului Europei care ar putea cere o retrogradare a ratingului Băncii Vaticanului.